Chiar dacă perioada copilăriei este văzută ca fiind cea mai “frumoasă” și mai “lipsită de griji” perioadă din viață, nu înseamnă că este lipsită de momente stresante. Sunt părinți convinși că un copil nu are motive să fie îngrijorat sau nefericit, atât timp cât primește tot ce are nevoie de la ei. Însă, dacă privim copilăria în perioada actuală, înțelegem mai bine că și copiii pot avea griji, frici și supărări. Fie că sunt supuși la multe presiuni și solicitări, fie că li se schimbă o parte importantă din viață, fie că nu le sunt satisfăcute nevoile. Este important să înțelegem cum se manifestă stresul la copii și cum putem să îi ajutăm. Expunerea la stres pe o perioadă lungă de timp poate cauza, pe termen lung, efecte negative asupra dezvoltării copilului atât din punct de vedere intelectual, emoțional cât și fizic.
Situații care îl pot stresa pe copil:
– Teama generată de pandemie
– Lipsa contactului social (cu copiii de vârsta lui)
– Expunerea la știri/informații negative
– Conflicte între părinţi
– Conflicte cu prieteni, colegi, cadre școlare
– Divorţul / lipsa unui părinte
– Boala/moartea unui părinte sau a unei persoane apropiate
– Schimbarea locuinţei, a şcolii, a unui cadru didactic etc
– Apariția unui frate/soră
– Începerea grădiniței/școlii
– Rezultate slabe obţinute la şcoală
– Un program cu prea multe activități
– Un abuz (emoțional, fizic, sexual)
Comportamentele unui copil stresat. Cum se manifestă stresul la copii:
– Agresivitate
– Schimbări radicale de dispoziție
– Regresie
– Lipsa dorinței de cooperare. Încăpățânare
– Refuzul de a merge la școală/grădiniță/la activități
– Dificultate în a se concentra
– Uitarea frecventă a informațiilor
– Recurgere la minciuni
– Dezvoltare de frici
– Văicăreală
– Nivel imunitar scăzut
– Somatizare – dureri de cap, de burtă, schimbări de temperatură
– Pierderea poftei de mâncare
– Coșmaruri frecvente
– Modificarea programului de somn
Cum poate fi ajutat copilul expus la condiții stresante:
– Crează un mediu sigur, liniștit, previzibil
– Oferă-i iubire necondiționată
– Crează un atașament sănătos cu copilul
– Vorbește cu el despre situațiile care îl neliniștesc
– Acceptă-i modalitățile naturale prin care își eliberează stresul (plâns/râs/activitate fizică etc)
– Oferă-i sprijin pentru a descoperi modalități sănătoase de eliberare a stresului
– Fii un exemplu pentru el
– Caută sursa stresului și elimin-o dacă se poate
– Discută deschis cu el pentru a avea curaj să vină spre tine să îți povestească
– Joacă-te cu el. Jocul poate reduce nivelului de stres
– Crează momente de bună dispoziție atât pentru copil, cât și pentru tine
– Păstrează-i o rutină zilnică
– Învață-l tehnici de respirație pentru relaxare
Uneori situația care produce un stres copilului este una care produce un stres și părintelui. Uneori ne simțim mai puțin capabili să gestionăm tot acest cumul de tensiuni. Uneori nu cunoaștem suficiente metode de a sprijini un copil într-o astfel de perioadă. Dar nu spune nimeni că trebuie să facem asta singuri. Putem căuta ajutor și resurse în jurul nostru. Să ne îndreptăm către un prieten sau o rudă în care avem încredere și care poate fi un sprijin. Sau putem apela la un psiholog care ne poate ajuta să înțelegem mecanismele care au produs stresul, cele care îl întrețin și mai ales cum putem interveni pentru a veni în sprijinul copilului nostru.
Sursă poza: Jerry Wang @ Unsplash
♦ Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). ♦
