Ziua buna se cunoaste seara

Când te mănâncă după ceafă și te scarpini în … cot, te hotărăști să îți pui o rochie chiar dacă se anunță semi-iarnă, doar pentru că ai o întâlnire și vrei să fii prezentabilă. Ajungi cu copilul la grădiniță, îl lași acolo, aproape cu voia lui, apoi te întorci acasă unde mai pierzi jumătate de oră până găsești ceva acceptabil de gros și care să îți și vină. Asta după ce oricum ești în întârziere pentru că te-ai trezit după ce a sunat ceasul și realizezi mai târziu că tu de fapt, nici nu pusesei ceasul să sune.

Arunci ceva mai cu material pe tine, în timp ce îți juri solemn, nu pentru prima oară, că mai dai din hainele pe care nu le mai porți și pleci la birou. Iei metroul că de’, la amenințarea de ploaie, traficul este obositor de aglomerat. În metrou scoți o carte să mai citești și tu puțin, fix până realizezi că deja ai trecut de stația în care trebuia să cobori. Apoi, zici că mai bine mergi pe jos, și mergi, și vremea își pune mintea cu tine, îți dă soare să te tot încrunți la el, că ochelari de soare n-ai, dar ai umbrelă, cea pe jumătate stricată, dar măcar pe jumătate funcțională și trântește și un frig de’ îngheți cu tot cu pantaloni pe tine.

Ajungi gâfâind la birou, afli că de fapt nici nu se mai ține întâlnirea, dar noroc că-i ziua unei colege, așa că mănânci prăjituri all day long. Și ce poți să îți spui, fără voce tare, doar ai gura plină cu prăjituri? ” O zi începută prost, anunță un final fabulos de bun ” … exact așa:

ziua-buna-se-cunoaste-seara1

 

Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Aboneaza-te la blog”). 

 

Sunt licențiată în psihologie și sunt fascinată de creierul uman și capacitatea lui de a supraviețuit și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Ceva furtuni am trăit și eu! Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară. Locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești și râsete de copil. Uneori și lacrimi, pentru că, oricât de „FUN” ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Așa că, pășiți cu grijă când intrați în sufletul meu. Nu e musai să vă placă, dar e musai să îl tratați cu respect. Așa cum vă scriu și eu!
Articole create857

Un comentariu la „Ziua buna se cunoaste seara

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Introdu termenii de cautare si apasa enter sau escape pentru a iesi din meniu