În mini-vacanța de 1 iunie ne-am adunat o gașcă mare de 8 cupluri și 8 copii și am fugit în pustietate. O vacanta cu prieteni si copii. S-au aliniat mai toate planetele: vreme, locație, mâncare, bună-dispoziție. Mai se cearta un copil cu altul. Mai o înțepături sub centură între adulți care împart același pat când îi lasă copilul. Mai un aruncat în sus de se amuză toată toată lumea de râsul copilului până amețesc toți când îl dă cu capul de tavan. Ba un grătar în echipă cu arbitru o sticlă de ceva cu grade. A fost cu de toate.
Am rezevat toată Pensiunea Recanto din Fundata.
Vara e fain, atât de fain că ți se face rău la gândul că mai trebuie și să pleci. Am stat extrem de mult afară, în natură. Copiii se jucau liberi prin iarbă. Noi beam cafeaua sau sucul sau berea, toloniți pe șezlonguri, băieții învârteau micii pe grătar sau linguroiul de lemn, în gulașul din ceaun.
Am stat 3 nopți și 4 zile, am comandat la ei micul dejun în fiecare dimineață și prânzul în două zile. Pentru cină am făcut grătar, adică băieții au fost cu treaba asta, și într-o seară gulaș la ceaun în aer liber. Ne-au oferit ei toate ustensilele necesare, doar cărbunii i-am adus noi. Cu micul dejun îmi dau seama că am fi putut lejer să ne ocupăm noi de asta, au toate utilitățile necesare, și na, micul dejun e destul de clasic și de simplu.
Am părăsit locația doar de 2 ori, la cât chef de făcut nimic am avut, aș fi fost în stare să nu plec deloc. Am vizitat Cheile Grădiștei Fundata, am mers pe jos, cu copiii în sisteme de purtare 🙂 Am poze cu toată gașca de purtăreți dar nu o postez că mă iau bărbații mândri la rost și parcă nu vreau să rămân fără prieteni. O fost o escapade tocmai bună pentru făcut foamne între mese. Traseul este ușor și poate fi făcut și cu bicicletele. În altă zi am plecat cu mașinile până la Prăpăstiile Zărneștilor (aprox. 30km) unde am făcut o drumeție printre stânci.
La întoarcere am făcut greșeala să ne oprim la Club Vila Bran să mâncăm. A durat groaznic de mult până am comandat, până a venit, până am plătit, foarte aglomerat și cu ospătari total depășiți de situație. Acolo nu mai mergem să mâncăm în veci. Complexul este frumos, l-am vizitat puțin, dar aglomerat, să te duci în natură și să fii ca în metrou în București, nu cred că e afacere.
Ce se mai poate vizita în apropierea Pensiunii Recanto?
Puteți face drumeții lejere către Fundățica, Moeciu de sus, Sirnea, Peștera și Măgura.
Cu mașina se poate merge la:
– Cheile si Pestera Dambovicioarei – aprox. 20km
– Parcul National Piatra Craiului – aprox 30km
– Barajul Pecineagu – aprox 40km
– Castelul Bran – aprox 20km
– Cetatea Rasnov si Pestera Valea Cetatii – aprox 30km
– Rezervatia de ursi de la Zarnesti – aprox 30km
– Brasov si Poiana Brasov – aprox 40km
A fost cu multă liniște, prieteni, râs, povești, normalitate într-o viață pe care nu mai reușești să o cunoști. Am stat aproape, lipiți, fără griji, telefon și e-mail, fără durere ore în șir, ore în șir fără durere e aproape ca o binecuvântarea, asta ca să știți!
Uneori mă așezam pe margine și îi priveam pe toți. Oameni cu fericire și dureri. Diferiți și la fel. Ascunși fiecare în bula noastră de cristal. A fost bine. Nu aș mai fi plecat acasă.
Despre vacanțele și călătoriile noastre de familie, v-am mai povestit aici.
