Prima serbare – shaorma cu de toate

Na, că trec sărbătorile și eu n-am reușit să vă povestesc despre prima serbare a mândrului David. Am avut o perioada prea oglomerată, și muncă multă și copil care protestează că nu vrea la grădiniță dacă sunt prea puțini copii, așa că, l-am avut cu mine la birou, de câteva ori. Multă muncă și copil luat la birou nu e deloc o combinație profitabilă.

prima-serbare-shaorma-cu-de-toate-2

Revin. Serbarea a fost ca o shaorma cu de toate.

Mă voi focusa pe copii, dar nu înainte de a îndrăzni să vă spun ce cred: de multe ori, nu copiii au nevoie de educație, ci mai degrabă părinții. Fu cu de toate. Părinți calmi și emoționați, bunici care se fâțâiau prin fața camerei de filmat mai ceva ca spiridușii moșului, doar pentru a se asigura că prind prim, secund și infinit plan cu nepoata, chiar dacă plătisem om să filmeze tocmai pentru a evita exact asta, să vedem mai mult dos de cucoană decât fețișoare de copii.

Au fost și părinți care strigau ca la stadion când spunea copilul propriu o poezie “bravoooo tată, așa, zi-le tu”. Frați mai mari care se jucau pe telefon cu sonor dat tare când copiii spuneam colinde și fugeau la Moș Crăciun să îl întrebe dacă barba e reală. Aaaa și mai ales mămica aceea, care făcea poze fix în mijlocul serbării și așa spusei scene, deci n-am văzut doar dos de cucoană.

Lăsând detaliile astea “mici” deoparte, copiii au fost senzație :).

Grupă mică, de la 2 ani și 11 luni, evident David, cel mai mic și la vârstă și la port, și 4 ani și un pic. Au spus poezii, câteva cuvinte și în limba română, nu doar chineză. Atât de adorabili gătiți în rochițe albe și cămăși albe. Aș spune că niște îngerași dacă nu m-ar duce gândul la altcineva. David nu a spus poezia, am făcut înțelege cu educatoarele, le învățăm împreună acasă, dacă vrea, și le spune la fel, dacă vrea. A vrut să le învețe dar nu a vrut să le spună. Nu-i bai deloc! Nu a cântat “Cine m-a făcut om mareeee” cum mă așteptam eu 🙂 ,  dar a cântat, împreună cu colegii, colinde cu acompaniament de laptop, prin urmare chiar păreau să cânte ceva.

Au dansat dragii de ei, atât de simpaticii au fost, ca ieduții prin lucernă.

Exista și o oarecare coregrafie dar o sabota David căruia i se părea super amuzant să mimeze împiedicatul și după el începeau toți să facă asta, prin urmare, nu ieșea ce repetaseră cu educatoarele, dar măcar ne distram toți, și ei, mai ales ei, și educatoarele și noi. Iar Moș Crăciun a fost senzație ca și la munte, același prieten în căutare de brutărie în mijlocul pustietății.

Una lângă alta, mă bucur că nu a fost genul acela de organizare sub presiune, așa că mi-a plăcut prima lui serbare, mai mult copiii decât părinții, dar na, au timp copiii să îi crească pe părinți … sper.

prima-serbare-shaorma-cu-de-toate

N-am poză doar cu el de la sebare, apar tot felul de ieduți pe lângă el, așa că, va trebui să vă mulțumiți cu mine 🙂 .

 

Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Aboneaza-te la blog”). 

 

Sunt licențiată în psihologie și sunt fascinată de creierul uman și capacitatea lui de a supraviețuit și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Ceva furtuni am trăit și eu! Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară. Locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești și râsete de copil. Uneori și lacrimi, pentru că, oricât de „FUN” ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Așa că, pășiți cu grijă când intrați în sufletul meu. Nu e musai să vă placă, dar e musai să îl tratați cu respect. Așa cum vă scriu și eu!
Articole create856

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Introdu termenii de cautare si apasa enter sau escape pentru a iesi din meniu