Prajitura Amandina

Nu mai făcusem de ceva vreme amandine, poate chiar ani, nu îmi amintesc ultima încercare. Știu sigur că mi-am făcut un tort de ziua mea din rețeta asta pe care l-am mâncat cu doi prieteni, abia mă mutasem în București și cam atâția prieteni aveam 😀 . Bun! Să purcedem la făcut poftă!

Ingrediente:Negresa ca la mama acasa (1)

Blat
150 g făină
5 ouă medii
150g zahăr
5 linguri de cacao
1 plic praf de copt
Esență de vanilie
Un praf de sare

Cremă:
200g unt
150 g zahăr pudră
4 linguri cacao
Esență de rom

Sirop:
400ml apă
150g zahăr
2 pliculețe cappuccino (ciocolată sau clasic)
Esență de rom

Glazură:
200g ciocolată menaj

Mod de preparare:
Ouăle se bat spumă împreună cu zahărul până se topește. Se pune esența. Se mestecă făina, cacao, praful de sare și praful de copt. Amestecul acesta se pune treptat (câte două linguri) în compoziția lichidă. Cu o spatulă se amestecă ușor, de jos în sus, ca la pandișpan, pentru a intra aer. În tava unsă, tapetata cu făină sau cu hârtie de copt, se pune compoziția și se coace 30-35 minute. După ce se răcește blatul se taie în două folosind un cuțit cu zimți.

Se pregătește siropul: se pun toate ingredientele într-o cratiță pe foc, se lasă 5 minute la fiert, apoi la răcit.

Pentru cremă se mixează untul cu zahărul pudră. Untul a fost lăsat în prealabil la temperatura camerei și s-a înmuiat foarte bine. Se adaugă cacao și esența de rom.

Prima parte de blat se însiropează, se pune creama, apoi cealaltă jumătate care se însiropează și ea. Se dă la frigider pentru două ore, apoi se toarnă glazura (ciocolata topită și amestecată cu 1 lingură de unt). Se poate orna cu cremă … eu am uitat să opresc 🙂

 

Sunt licențiată în psihologie și sunt fascinată de creierul uman și capacitatea lui de a supraviețui și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Ceva furtuni am trăit și eu! Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară. Locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești și râsete de copil. Uneori și lacrimi, pentru că, oricât de „FUN” ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Așa că, pășiți cu grijă când intrați în sufletul meu. Nu e musai să vă placă, dar e musai să îl tratați cu respect. Așa cum vă scriu și eu!
Articole create895

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Introdu termenii de cautare si apasa enter sau escape pentru a iesi din meniu