”Povestea ta a început demult” – Mark Wolynn – 📚 De citit

”Povestea ta a început demult. Cum să vindeci traumele familiale moștenite” a fost prima carte cu un astfel de mesaj pe care am citit-o cu atenție și interes. A fost și prima care a explicat clar, pentru mintea mea rațională și organizată, de ce există această teorie că ducem cu noi și traumele părinților noștri.

 

Din momentul concepției, experiența trăită în pântecul matern ne modelează creierul și pune bazele personalității, temperamentului afectiv și capacității de gândire superioară.

Avem o memorie celulară care reține emoțiile puternice trăite în urma unor experiențe chiar și până la a treia sau a patra generație. 

Istoria pe care o ai în comun cu familia ta începe înainte ca tu să fi fost măcar conceput. în cea mai timpurie formă biologică a ta, aceea de ou nefertilizat, deja ai în comun un mediu celular cu mama ta şi cu bunica ta. Când bunica ta era însărcinată în cinci luni cu mama ta, celula precursoare a oului din care tu te-ai dezvoltat era deja prezentă în ovarele mamei tale.

Aceasta înseamnă că înainte chiar ca mama ta să se fi născut, mama, bunica şi primele urme din tine se aflau toate în acelaşi corp — trei generaţii care împart acelaşi mediu biologic. Aceasta nu este o idee nouă: manualele de embriologie ne spun acest lucru de mai bine de un secol. La fel pot fi găsite începuturile tale şi pe linie paternă. Celulele precursoare ale spermatozoidului din care tu te-ai dezvoltat existau în tatăl tău încă de când era făt în pântecul mamei lui”.

Mark Wolynn explică foarte clar în cartea lui și vă las un pasaj:

Ceea ce am învățat din propria mea experiență, formare și practică clinică este că răspunsul poate să nu se afle atât în povestea noastră proprie, cât în poveștile părinților, bunicilor și chiar ale străbunicilor noștri. (…) Cercetările științifice ne spun și ele că efectele traumelor pot trece de la o generație la următoarea. (…) Durerea nu întotdeauna se dizolvă de la sine sau se diminuează cu timpul. Chiar dacă persoana care a suferit trauma originară a murit, chiar dacă povestea lui sau a ei rămâne scufundată în ani și ani de tăcere, fragmente de experiență de viață, amintirea și senzațiile corpului pot rămâne vii.

 

Sunt prezentate și explicațiile teoretice pentru a înțelege cum funcționează memoria celulară. Sunt oferite și exemple practice din cabinet, dar și exerciții care te pot ajuta să îți rezolvi propriile probleme. 

Veți citi despre un angajat cu experiență care ia decizii financiare nepotrivite, repetând, fără să știe, istoria tătălui său. Tatăl fusese un parior „ratat” pe care el nici nu avuse cu adevărat șansa să îl cunoască. M-a impresionat și povestea unei tinere cu depresie care a vrut să se sinucidă prin „evaporare”, pentru ca mai apoi să afle că bunica ei supraviețuise camerelor de gazare de la Auschwitz. Sau cazul unui băiat care avea insomnii și se trezea cuprins de senzații inexplicabile de frig, fără să știe că unchiul său murise înghețat. 

Mark Wolynn vorbește și despre metoda limbajului-nucleu, o practică pe care eu o folosesc de ceva vreme.

Cu toţii ştim povestea lui Hănsel şi Gretel, care sunt păcăliţi şi lăsaţi să se rătăcească în pădurea întunecată. Îngrijorat că nu vor mai găsi niciodată drumul de întoarcere, Hănsel lasă în urma lui prin pădure o dâră de firimituri de pâine, ca să se asigure că se vor putea întoarce cu bine acasă”.

 

O analogie care mi-a plăcut extrem de mult și pe care am păstrat-o în mine, pentru mine și pentru clienții din cabinet … de azi și de mâine 🙂 

 

O metaforă pentru cât de mult transmitem inconștient prin vorbele noastre, cele pe care le spunem cu voce tare și cele pe care le spunem în gând. Cum lăsăm o dâră de firimituri pentru a ne întoarce din nou la noi. Trebuie doar să le vedem. Iar un terapeut bun le va vedea întotdeauna pentru tine și doar îți va aprinde lanterna să le vezi și tu, singur. 

 

Și, ca și copiii din poveste, uneori ne rătăcim prea adânc în propria noastră pădure de frici și de dureri. Uneori, în loc să fim atenți la cuvinte, sau să ne găsim un om care să ne ghideze să le înțelegem, ajungem să apelăm la medicamente, mâncare, alcool, ţigări, sex, prea multă muncă, prea multe cluburi și tot așa. Dar drumurile astea nu ne duc niciodată înapoi la noi.

 

Ca și alte cărți pe care vi le-am recomandat în categoria: ”Cărți și materiale pentru adulți” și aceasta vă poate duce cu un pas mai aproape de voi înșivă.

 

Sunt licențiată în psihologie și sunt fascinată de creierul uman și capacitatea lui de a supraviețui și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Ceva furtuni am trăit și eu! Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară. Locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești și râsete de copil. Uneori și lacrimi, pentru că, oricât de „FUN” ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Așa că, pășiți cu grijă când intrați în sufletul meu. Nu e musai să vă placă, dar e musai să îl tratați cu respect. Așa cum vă scriu și eu!
Articole create909

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Introdu termenii de cautare si apasa enter sau escape pentru a iesi din meniu