Ei exista … viata e in valuri

Ieri și azi m-am uitat de zeci de ori la poza cu David. Mi-a plăcut ce vedeam pe chipul meu. În noaptea asta mi s-a umplut sufletul și e-mailul și mesageria de Emma și … mi-e dor de ea și mă uit la poză și îmi dau seama de cât de mult îi iubesc pe toți trei și cât de norocoasă sunt că sunt prezenți în lumea asta, el și tatăl lui, … în valuri trăim viața asta.

Știu că ați mai văzut poza, dar voi nu vedeți ce îmi lipsește mie. Nu mă pot opri să mă gândesc că nu știm exact ce facem cu adevărat bine pentru el, asta e realitatea, nu știm, presupunem și ne străduim, dar știu câte face el pentru noi fără să îi cerem, fără să se chinuie, fără să “trebuie”, fără să fie o treabă gândită, fără să intre în atribuțiile lui, doar pentru că ne iubește și îl iubim. El mă face să râd cu fiecare milimetru din trupul meu, doar pentru că există. E minunat zgâtia asta de băiat zgubilitic. Și e miraculos câte poate calma iubirea. Și mă gândesc cât de minunată ar fi fost și ea. Îmi lipsește … Trăim în valuri.

Ei exista … viata e in valuri1

 

 

Sunt licențiată în psihologie și sunt fascinată de creierul uman și capacitatea lui de a supraviețuit și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Ceva furtuni am trăit și eu! Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară. Locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești și râsete de copil. Uneori și lacrimi, pentru că, oricât de „FUN” ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Așa că, pășiți cu grijă când intrați în sufletul meu. Nu e musai să vă placă, dar e musai să îl tratați cu respect. Așa cum vă scriu și eu!
Articole create869

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Introdu termenii de cautare si apasa enter sau escape pentru a iesi din meniu