De ce recomand implicarea copiilor în acțiuni caritabile, încă de la vârste mici

Implicarea copiilor în acțiuni caritabile

Eu cred cu toată tăria că implicarea copiilor în acțiuni caritabile aduce beneficii tuturor … foarte multe chiar și lor.

 

Uneori avem tendința de a ne crește copiii în bule de cristal. Și eu o fac uneori cu David. Nu mă grăbesc să îl pun față în față cu duritatea vieții. E adevărat că nici nu vreau să îl cresc cu ochii închiși în această bulă de cristal. Pentru că, nu este totul în viața asta despre banii din portofel, jucăriile la discreție, mâncarea prea multă din frigider și blândețea părinților. Deși, cea din urmă îți creează o reziliență fantastică, un scut cu care treci mult mai ușor prin furtunile vieții. 

Așa că, fiți blânzi și când le vorbiți, și când îi învățați despre lucruri care numai blânde nu sunt.

Eu am profitat mult de norocul de a lucra într-o organizație neguvernamentală. L-am luat pe David de la 2 ani în tabără cu mine. L-am dus și la afterschool-ul social, Centrul Comunitar Generații, vara, în vacanțe, câteva zile, să își facă prieteni și acolo. A jucat șah, a alergat pe terenul de sport, a mâncat la cantină cu copiiii.

I-am povestit despre viețile acestor copii, cenzurat totuși, nu am vrut să îl sperii. Realitatea acestor copii ar putea îndurera și un adult bine ancorat pe pământ. Am mers în tabără cu ei și am primit un băiețel să doarmă în cameră cu noi. Nu pot să vă povestesc cât de mândră am de David când a acceptat, fără sclipire, ca acest copil să stea cu noi. În pat cu noi, că na, locuri limitate. A fost fantastic. I-am povestit despre banii puțini pe care îi au părinții și despre cât de mult îi ajută pachetul cu rechizite și cât îi bucură cadourile de Crăciun. 

 

Iar am fost mândră pentru el când a venit la noi la birou, de sărbători și a văzut stiva de cadouri frumos împachetate. S-a oprit în fața lor și i-am povestit că vor fi oferite copiilor sărăci din toată țara, a căror părinți nu își permit să le cumpere jucării, haine, dulciuri și alte nebunii de care noi ne bucurăm în fiecare zi. M-a întrebat dacă printre ele sunt și cadouri pentru prietenii lui de la Generații. Bineînțeles că erau! A plecat fericit, deși era un copil de aproape 6 ani, care saliva la orice poate să fie un cadou. Nu a cerut niciunul.

Implicarea copiilor în acțiuni caritabile, care vin în ajutorul celor din jur, îi ajută pe ei să își dezvolte empatia.

Nu scriu aici ca să îl laud pe el, deși da, simt că am de ce. E o minune de copil. Scriu ca să vă explic cât mai clar, cum implicarea copiilor în acțiuni caritabile, care vin în ajutorul celor din jur, îi ajută pe ei să își dezvolte empatia. Devin mai receptivi la mediul din jurul lor, mai atenți la acțiunile lor, mai ancorați și mai mulțumiți în viața lor. Învață despre lume dincolo de propria lor experiență. Tot genul acesta de mod de viață previne bullying-ul sau aderarea la un grup care practică bullying-ul. Învață despre efectul mare al actelor mici adunate la un loc și despre binele pe care îl poate aduce fiecare dintre noi în sufletul semenilor noștri.

Implicarea noastră, a părinților, în acțiuni caritabile va fi cel mai bun exemplu.

Oricum ei ne urmează în orice, să le dăm ceva bun de urmat! Hainele pe care le donăm, banii cu care susținem alți oameni în nevoie, vorba bună pe care o spunem vânzătoarei de la farmacie, voluntariatul pe care îl facem. Până și să strângi hârtiile din curtea blocului este o dovadă de implicare civică și un bun moment să îl înveți multe pe copil, de la ”ce să nu faci” la ”ce poți să faci pentru mediu și implicit pentru tine”.

 

Cu cât copilul este mai mic când începem discuțiile despre ”a da celor în nevoie” și le oferim exemple despre ”a da”, cu atât va fi mai natural pentru ei, va deveni o practică normală și la vârsta adultă. Cu cât copiii își dezvoltă empatia mai devreme în viața lor, cu atât vor avea abilități empatice mai puternice pe tot parcursul vieții. Vor deveni adulți care se raportează la cei din jur cu respect, înțelegere, bunătate și iubire. Vor deveni copii, părinți, parteneri de cuplu, prieteni, colegi, vecini, șefi empatici și deschiși.

 

Și lumea are nevoie de ei!

 

Sunt licențiată în Psihologie și în Asistență Socială și sunt fascinată de psihicului uman și capacitatea lui de a supraviețuit și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Am finalizat masterul „Evaluarea, consilierea și psihoterapia copilului, cuplului și familiei” și un program de formare în specializarea ”Psihoterapia integrativă a traumei”. Cred cu tărie că oamenii sunt făcuți să fie buni și să iubească. Unii nu își dau voie. În ei stau bine de pază durerile, fricile, mecanismele de apărare, furia. Toate zidurile pe care și le-au ridicat singuri, pentru că altă dată au trebui să se apere. Altfel nu ar fi putut trăi. Altfel nu știu să trăiască. Dar altfel se poate!
Articole create 532

2 comentarii la „De ce recomand implicarea copiilor în acțiuni caritabile, încă de la vârste mici

  1. Buna ziua! Am un baietel de 8 ani si nu il multumeste nimic. As dori sa ii cresc empatia si sa vada ce înseamnă saracia/neajunsurile. Locuim in judetul Galati sau Dolj. Imi puteti recomanda unde as putea sa-l duc pentru a participa activ la acte caritate? Mulțumesc

    1. Buna. Faptul ca nu il multumeste nimic e ceva ce as analiza putin sa vad de unde vine. Cresterea empatiei nu are legatura cu a fi multumit, empatie inseamna abilitatea de a înțelege, percepe și simți emoțiile unei alte persoane, asta se dezvolta prin a fi crescut cu empatie. In Galati cunosc Asociatia Sfantul Spiridon.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Începe să tastezi termenul de căutare mai sus și apasă Enter pentru a căuta. Apasă ESC pentru a anula.