Cum sunt copiii care nu reusesc sa exprime ceea ce simt sau sa gestioneze intensitatea propriilor trairi?

Copiii care nu reusesc sa exprime ceea ce simt sau sa gestioneze intensitatea propriilor trairi, chiar dacă sunt copii inteligenți, tot dezvoltă diferite blocaje de ordin emoțional și social. Inteligența la învățătură nu te pregătește pentru situațiile dificile cu care te întâlnești inevitabil în viață. Un IQ ridicat nu este o garanție a succesului în viață. Școlile noastre și chiar cultura noastră se ocupă în mod deosebit cu dezvoltarea capacității de a învăța, a reține și a reproduce ce este predat. Dar ignoră inteligența emoțională, acest set de trăsături care ne influențează drumul personal. Viața emoțională este o dominantă care poate fi, precum matematica sau cititul, gestionată cu mai mult sau mai puțin tact și care presupune un set unic de competențe. 

Modul în care sunt utilizate aceste competențe determină reușita în viață. E cam așa, simplist vorbind, dacă iei 2 oameni cu același IQ și cu vieți la polul opus al succesului, este foarte posibil ca cel cu inteligență emoțională dezvoltată să fie cel ce stă sus. Nu e totul despre capacitatea noastră de a gestiona propriile trăiri, dar e un foarte bun propulsor.

Cum sunt copiii care nu reusesc să exprime ceea ce simt sau să gestioneze intensitatea propriilor trăiri? Cum sunt copiii cu inteligență emoțională scăzută?

Copiii care nu reusesc sa exprime ceea ce simt sunt copiii retrași, interiorizați, pe care îi distingem cu ușurință pentru că sunt timizi, vorbesc în șoaptă. Sunt singuratici, fără prieteni, se tem să înceapă lucruri noi sau să interacționeze cu persoane necunoscute. Sunt copiii care devin nesiguri și caută în permanență prezența unei persoane de încredere în jurul lor, crezând că există doar în confluență cu altul. Nu știu să-și exprime propriile emoții, gânduri și nici să delimiteze care sunt dorințele lor. Unii dintre ei fiind concentrați pe a fi tot timpul buni pentru ceilalți.

 

Sunt copiii cu imagine de sine scăzută. Îi putem observa prin atitudini precum smiorcăiala, lauda exagerată, perfecționism. Au comportament autocritic, timiditate, sentimentul de a fi incapabili să facă alegeri. Recurg la multe gesturi de a atrage atenția (fac pe clovnul, acționează prostește, tachinează, au comportamente antisociale).

 

Sunt copiii agresivi care se văd incapabili să comunice sentimentele lor adevărate (sentimente de insecuritate, de rejecție, anxietate, frustrare) într-un alt mod decât prin agresiune. Ei au nevoie să devină conștienți de furia lor. Să o cunoască, să și-o integreze. Să nu o mai descarce în moduri care i-ar putea răni sau îndepărta pe ceilalți.

 

De ce este importantă inteligența emoțională am mai povestit. La fel și despre cum putem să ne ajutăm copiii să își dezvolte acest set unic de competențe.

 

 

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

 

Sunt licențiată în psihologie și sunt fascinată de creierul uman și capacitatea lui de a supraviețui și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Ceva furtuni am trăit și eu! Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară. Locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești și râsete de copil. Uneori și lacrimi, pentru că, oricât de „FUN” ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Așa că, pășiți cu grijă când intrați în sufletul meu. Nu e musai să vă placă, dar e musai să îl tratați cu respect. Așa cum vă scriu și eu!
Articole create803

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Introdu termenii de cautare si apasa enter sau escape pentru a iesi din meniu