Cum sa inveti un copil tarile si steagurile lor

Cum sa inveti un copil tarile

Cum sa inveti un copil tarile si steagurile lor? Făcând un joc. Eu am încercat asta prima dată cu David și prietenii lui, când am fost în tabără. Am ajuns absolut întâmplător la varianta asta. Ca să fiu sinceră cu voi, eu profitam că David are companie și voiam să scriu ceva pe blog. Ei se jucau cu biluțele de la Ikea, făceau steaguri. Când au terminat ce știau deja, am intrat eu în joc 🙂 .

Ce am folosit:

– mărgele de la Ikea (sau pom-pom diferite culori, sau bucăți de hârtie colorată tăiată)
– fier de călcat

Cum am procedat:

Copiii și-au luat fiecare câte o tăbliță de la Ikea și câte un bol cu biluțe și au făcut steaguri. Când nu au mai știut, le-am spus eu câteva (adică am căutat pe google 🙂 ).

Partea faină a fost că ei stăteau la altă masă, așa că, de la mine până la masa lor repetau țara și culorile steagului, cu voce tare 🙂 . Le puteți oferi și imagini printate cu steagurile și ei să le refacă. În schimb, varianta pe care noi am folosit-o le antrenează memoria și e mai interactivă (se întrebau unii pe alții când uitam ordinea culorilor 🙂 ).

La final, cu ajutorul unui fier de călcat, se presează biluțele și rămân steagurile (dacă aveți aceste biluțe deja, știți ce spun, dacă nu aveți, găsiți pe cutie instrucțiunile).

Care sunt oportunitățile de învățare?

– stimulare senzorială și vizuală
– coordonarea ochi-mână
– dezvoltarea concentrării
– învățarea țărilor și a steagurilor

 

Mai multe idei de jocuri și activități pe categorii de vârstă și dezvoltare de abilități găsiți aici.

 

 

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

 

Sunt licențiată în psihologie și sunt fascinată de creierul uman și capacitatea lui de a supraviețui și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Ceva furtuni am trăit și eu! Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară. Locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești și râsete de copil. Uneori și lacrimi, pentru că, oricât de „FUN” ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Așa că, pășiți cu grijă când intrați în sufletul meu. Nu e musai să vă placă, dar e musai să îl tratați cu respect. Așa cum vă scriu și eu!
Articole create513

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Introdu termenii de cautare si apasa enter sau escape pentru a iesi din meniu