Cu sau fara papuci  

Mândrul meu e pasionat de încălțăminte, dar nu așa oricum, ca mine de exemplu, că vreau să am mulți pantofi pe care să îi asortez după poftă. Lui îi place să îi plimbe prin casă până nu îi mai găsești deloc. Parcă ar fi mama, numai ea când punea ceva bine mai găseai la Sfântul Așteaptă.

Îl tot păzim că deschide depozitul de papuci, nu chiar mulți și nici curați, că nu ne spălăm pe tălpi și plimbă câte unul pe post de mașinuță. Iar săptămâna trecută a făcut nevăzută singura pereche de sandale pe care le avea. Presupunem că le-a aruncat la coș și am dus gunoiul. Minunat! Și așa îi găsim greu de cumpărat ceva să se potrivească pe piciorușele lui grăsune și apetisante, din care mușc în fiecare zi câte puțin.

Apoi i-am cumpărat rapid o pereche de teniși, provizoriu, până găsim ceva mai aerisit să-i vină. Bon! Care mai e și povestea lor? Pai, intru în baie să mă cheptăn, chiar dacă țara nu piere, cred, sper și mândrul meu vine cu tenisul în mână și-l aruncă în budă. Ei, cine ședea apoi să-l usuce cu feonul? Moi, că David avea treabă cu alți șoșoni. Plecăm la plimbare, se pornește la alergat și rămână desculț. Un papuc nu vroia să șadă neam. Și așa a alergat el în șosete prin tot parcul. Sincer, părea atât de comod și fericit că m-aș fi descălțat și eu, dar n-aveam șosete. Data viitoare!

1

Mâine pornesc iar în căutare de sandale pentru piciorușe grăsuțe și umblărețe. Ceva sfaturi, ponturi aveți?

P.S: În cazul în care vă întrebați cine e mândra mândrului meu, e Loli cea minunată. Mai multe despre ea găsiți aici, un blog cu si despre Loli și nu numai.

 

Sunt licențiată în psihologie și sunt fascinată de creierul uman și capacitatea lui de a supraviețuit și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Ceva furtuni am trăit și eu! Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară. Locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești și râsete de copil. Uneori și lacrimi, pentru că, oricât de „FUN” ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Așa că, pășiți cu grijă când intrați în sufletul meu. Nu e musai să vă placă, dar e musai să îl tratați cu respect. Așa cum vă scriu și eu!
Articole create881

7 comentarii la „Cu sau fara papuci  

  1. Am râs cu poftă :))) Bănuiesc că tu nu…, încă 🙂
    La magazinul pe care mi l-ai arătat tu sunt multe modele de papucei.îmi pare rău de papuceii lui frumoși, îi veneau taaare bine.

    1. Ba am râs și noi cu poftă :)) Ce altceva era de făcut? Am fost azi și i-am luat o pereche de acolo dar mai are nevoie de una, în caz că vrea să o facă și pe asta dispărută să nu îl scot în șosete iar.

  2. Ce m-a amuzat articolul tau. Sofi are 1 an si 7 luni si e pasionata de tot ce inseamna incaltaminte. Probeaza de la numarul 28-fra-su pana la 45-tac-su:))). E atat de concentrata si merge asa gratios ca mor de ras. Tot de la elefanten ii luasem si eu baietelului cand era de varsta lui David. Foarte faina incaltamintea. Poti arunca o privire si pe site-ul celor de la Attipas, dar astea nu merg daca ploua. Spor la cumparaturi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Introdu termenii de cautare si apasa enter sau escape pentru a iesi din meniu