Copiii sunt foarte fideli vorbelor pe care le spun parintii. Devin ceea ce le spui ca sunt !

Dacă aș avea o putere magică să fac lumea un loc mai bun pentru copiii noștri, printre primele lucruri pe care le-aș înfăptui, mișcând grăbită din baghetă, ar fi să nu mai poată, niciun părinte, niciodată, să jignească un copil. Copiii sunt foarte fideli vorbelor pe care le spun parintii. Devin ceea ce le spui ca sunt !

 

Eram cu prietenii noștri, să le spunem Maria și Mihai, că oricum nu are importanță detaliul numelui lor, ar fi putut fi oricare dintre noi. Maria și Mihai au o, să zicem fetiță, Ioana. Este frumoasă, plină de energie, zâmbăreață, super isteață și independentă. E o dulceață pur și simplu. Ca toți copiii de pe pământ.

 

Maria și Mihai o iubesc, asta nu aș pune niciodată la îndoială. Uneori nu o văd așa cum e pe de-a-ntregul. Și nu o văd pentru că sunt ocupați să o îndrepte. Să îi spună ce greșește, ce ar trebui să facă mai bine, cum ar trebui să se comporte cu ceilalți pentru a nu îi răni, să își împartă jucăriile când nu vrea, să le spună “îmi pare rău “ când e clar că nu îi pare, că se simtă îndreptățită să ia ea ultima bucată de cașcaval de pe masă. Sunt prea ocupați să îi spună că este rea când nu face toate cele de mai sus.

 

Și va deveni rea la un moment dat, doar pentru a le arăta că au dreptate. Da, până aici merge dragostea unui copil pentru părinții lui.

Copiii sunt foarte fideli vorbelor pe care le spun părinții. Devin ceea ce le spui că sunt!

UItați-vă la copiii voștri cu atenție să vedeți câtă iubire stă în ei. Câtă sete de cunoaștere și cât curaj de a trăi. Cât de frumoși sunt așa neatinși de griji și de probleme. Cât de curat le este sufletul și cât de mult știu să vă iubească fără să se uite în voi și să îndrepte ceva, să vă iubească exact așa cum sunteți.

 

 Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). 

 

 

Sunt licențiată în psihologie și sunt fascinată de creierul uman și capacitatea lui de a supraviețui și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Ceva furtuni am trăit și eu! Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară. Locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești și râsete de copil. Uneori și lacrimi, pentru că, oricât de „FUN” ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Așa că, pășiți cu grijă când intrați în sufletul meu. Nu e musai să vă placă, dar e musai să îl tratați cu respect. Așa cum vă scriu și eu!
Articole create504

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Introdu termenii de cautare si apasa enter sau escape pentru a iesi din meniu