Ce este tulburarea de stres posttraumatic și cum îți încurcă viața

Evenimente traumatice identificăm în jurul nostru, poate mai des decât ne-am dori. Îndrăznesc să spun că majoritatea am și dus traume. Acum, modul în care am putut să gestionăm ceea ce am trăit este diferit de la individ la individ. Reziliența individuală în fața traumelor ne face pe unii dintre noi să ne ridicăm rapid, pe alții să cunoaștem depresia, pe alții să dezvoltăm tulburarea de stres posttraumatic.

Termenul de ”depresie” pare cel mai cunosc pentru cei care nu sunt formați în domeniul psihoterapeutic. Cum se pune diagnosticul depresiei și cum se simte am scris în articolul ”Depresia – acest balaur care iti ia toate simturile si te lasa gol”.

 

PTSD influențează modul normal de a funcționa, până în punctul în care nu mai ești capabil să realizezi nici cele mai banale sarcini din viața ta.

 

PTSD nu e așa, ca o răceală, te dărâmă un pic 3 zile, dar bagi un pic de ceai de ghimbir și ești ca nou. Este o tulburare care îți afectează capacitatea de a lucra, de a menține relații sănătoase cu oamenii pe care îi iubești și chiar de a face o simplă activitate de zi cu zi. Nici să îți iei o gogoașă de la patiserie nu mai vrei, nu mai poți, nu o mai faci. Te acaparează cu totul amintirile de simți că retrăiești aceeași traumă în fiecare zi. Te autosabotezi apelând la alcool și droguri, asta când nu vrei să te arunci de pe cea mai înaltă clădire din orașul tău. Și încerci atât de tare să nu mai gândești și să nu mai simți, până chiar reușești să nu mai simți nimic. Și totul se reduce la NIMIC!

Dar, dar, e suficientă o mică pâlpâială de dorință de a retrăi iar și cu un tratament adecvat ai șansa să te întorci la o funcționare normală.

Ce este tulburarea de stres posttraumatic (PTSD)? 

PTSD este un termen recent introdus în clasificarea tulburărilor psihice. Prima dată a fost menționat în 1980 în ”Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, ediția a III-a (DSM-III)”. Are o istorie lungă, dacă mă gândesc de exemplu la veteranii de război, dar a fost denumită sub diverse alte forme.

 

PTSD se poate dezvolta după expunerea la evenimente înspăimântătoare sau după o experiență traumatică prelungită, de tipul:
– agresiune fizică sau sexuală;
– abuz (inclusiv abuzul din copilărie);
– accidente grave;
– evenimente care presupun moartea, vătămarea sau amenințarea altor persoane;
– probleme grave de sănătate;
– moartea neașteptată a unui membru al familiei sau a cuiva foarte apropiat;
– război;
– tortură;
– atac terorist.

Care sunt simptomele tulburării de stres posttraumatic (PTSD)?

Simptomele pot varia foarte mult de la un individ la altul, dar în mare se încadrează în următoarele categorii:

 

Retrăirea evenimentului traumatic, în mod involutar, sub formă de:
– amintiri permanente ale evenimentului (detalii, imagini, sunete, mirosuri etc)
– flashback-uri;
– coșmaruri;
– senzații fizice în momentul amintirii evenimentului (durere, transpirație, tremur, senzație de rău etc);
– senzații emoționale în momentul amintirii evenimentului (teamă, vinovăție, rușine, tristețe, nervozitate etc).

 

Evitarea și amorțirea emoțională:
– încercarea de a evita stimuli care reamesc de evenimentul traumatic (locuri, persoane, obiecte etc);
– pierderi de memorie;
– izolarea față de oameni;
– amorțirea emoțională (încercarea de a nu simți nimic, deloc);
– pierderea interesului pentru activități care altă dată produceau plăcere;
– senzația de vid interior;
– neîncrederea într-un viitor pozitiv.

 

Supraexcitarea sistemului nervos autonom:
– neliniștire, imposibilitatea de a te relaxa;
– iritabilitate;
– nervozitate;
– insomnie, somn agitat;
– dificultăți de concentrare;
– căutarea permanentă a unor semne de pericol.

 

Alte elemente somatice întâlnite la persoanele care suferă de PTSD:
– depresie, anxietate sau fobii;
– comportamente auto-distructive (consum de droguri, alcool etc);
– dureri de cap, amețelile, durerile toracice, durerile de stomac;
– inadaptare la locul de muncă;
– ruperea relațiilor cu oamenii dragi.

 

Diagnosticul PTSD este complex și poate fi realizat doar de un specialist (psihoterapeut sau psihiatru). Tot un specialist te poate ajuta și să te vindeci, cu psihoterapie, și uneori, dacă este nevoie și medicamentație.

 

Specialiștii vorbesc și despre sindromul PTSD Complex care poate fi diagnosticat la adulți sau copii care au fost expuși în mod repetat la evenimente traumatice.

 

Mai multe despre PTSD și PTSD Complex voi merge și eu să aflu la cea de a V-a ediție a Conferinței Internaționale de Psihotraumatologie organizată de ISTT,  numită ”Trauma complexă și tulburările disociative”. 

Evenimentul va avea loc la Hotel Ramada Nord, Sala Diamond, pe 2 și 3 octombrie, între orele 09:00 și 17:00.

 

Lectori vor fi:
– Suzette Boon, Ph.D., psiholog clinician, psihoterapeut, cofondator al Societății Europene pentru Traumă și Disociere, cu peste treizeci de ani de experiență în domeniul sănătății mentale.
– Ad de Jongh, Ph.D., psiholog clinician, profesor la catedra de Tulburări de Anxietate și Comportamentale, Universitatea din Amsterdam și formator EMDR, directorul Centrului de Psihoterapie și Psihotraumă din Bilthoven, Olanda.
– Carlijn de Roos, Ph.D., psiholog clinician, psihoterapeut la Centrul de Traumă și Familie din Olanda, formator EMDR, presedinta Asociației Olandeze de EMDR, trainer EMDR.

 

Este necesar să vorbim despre traumă pentru că ea se-ntâmplă, e un fapt de realitate și, așa cum cu toții știm, dacă ignorăm realitatea, nu poate să ne fie bine. Dacă vorbim despre traumă, înțelegem că, pe de o parte, nu suntem perfecți, iar pe de alta parte, că putem deveni mult mai buni și mai dezvoltați decât suntem, înțelegând ce s-a întâmplat cu noi.” – Conf. Dr. Univ. Diana Vasile, președinte ISTT

 

Evenimentul îl găsiți și pe Facebook, aici. Înscrierile se fac DOAR pe site-ul ISTT, accesând link-ul https://www.istt.ro/event/cinpt-editia-a-v-a-trauma-complexa-si-tulburarile-disociative-2-3-octombrie-2019/

 

 

Sunt licențiată în psihologie și sunt fascinată de creierul uman și capacitatea lui de a supraviețuit și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Ceva furtuni am trăit și eu! Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară. Locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești și râsete de copil. Uneori și lacrimi, pentru că, oricât de „FUN” ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Așa că, pășiți cu grijă când intrați în sufletul meu. Nu e musai să vă placă, dar e musai să îl tratați cu respect. Așa cum vă scriu și eu!
Articole create888

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Introdu termenii de cautare si apasa enter sau escape pentru a iesi din meniu