Casa mea, santier de jucarii

Eu  sunt, spre eram, omul iubitor de tot ce ședea la dungă neclintit. Dacă mă legai la ochi, mă învârteai de 4 ori și apoi mă întrebai unde e vaza albastră mică, o primeai în 5 secunde. Acum nu mai pot merge prin casă nici pe lumină, iar aranjatul la dungă nu ține nici cât un strănut. Sigur, avem un copil mergător, așa că ar fi ireal să sper la ordinea de dinaintea lui, dar totuși măcar să pășesc în siguranță pe covor ar fi pentru mine, acum, jumătate de rai.

Eu nu știu cum e la voi, dar în cazul nostru să încerci să aduni oale, mașinuțe, dopuri, cărticele, de pe jos, in timp ce David e încă treaz e ca și cum ai mătura ograda înainte de furtună. Cum te vede că pui ceva la loc … la loc? asta-i bună! care loc? măcar undeva pe sus într-un colț … vine și scoate și ceva-ul și alte cinci chestii pe lângă. Să strângi când doarme e periculos, riscăm să îl trezim și asta e întotdeauna ultima dorință, de multe ori așteptăm somnul de când se trezește, așa că stăm smirnă.

Acum, când viața mea să facem și noi un pic de ordine? Măcar cât să nu mai călcăm pe toate dopurile de sticlă când suntem mai puțin concentrați de-ți vine să urlii cu înjurături, dar nici asta nu-i permis, dacă e treaz aude, dacă doarme să nu îl deranjeze. Și nu vă imaginați că sunt așa două trei jucării pe jos. Impropriu zis jucării când de fapt te împiedici de castroane, oale, făcăleț, jetoane, linguri, mere ronțăite parțial, biscuiți fărâmițati. De-astea numa’!

Casa mea, santier de jucarii (1)

Casa mea, santier de jucarii (2)

 

Sunt licențiată în psihologie și sunt fascinată de creierul uman și capacitatea lui de a supraviețuit și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Ceva furtuni am trăit și eu! Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară. Locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești și râsete de copil. Uneori și lacrimi, pentru că, oricât de „FUN” ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Așa că, pășiți cu grijă când intrați în sufletul meu. Nu e musai să vă placă, dar e musai să îl tratați cu respect. Așa cum vă scriu și eu!
Articole create873

8 comentarii la „Casa mea, santier de jucarii

  1. Mai stii cand am postat eu niste fotografii cu camera Anei , atunci cand tu erai insarcinata? Poate atunci ai gandit ca sunt putin exagerata, ca mi-e lene sa strang ,etc…. Ei, bine ma bucur sa vad ca e fix asa cum ar trebui sa fie intr-o casa cu copii. Inseamna ca David e un copil normal, fericit si cu personalitate. Eu de mult nu-mi mai fac probleme in privinta asta. Am grija doar sa fie aspirat si spalat pe jos sa nu avem probleme. In rest, cui nu-i place, sa nu ne viziteze! Te pup!

    1. Îmi aduc aminte pozele și sincer iți zic că m-au amuzat teribil și chiar i-am arătat domnului și i-am zis că așa va fi și la noi în curând :))) Se pare că nu mă înșelasem :)))

  2. Hmm, aproximativ la fel, face multa dezordine, scoate tot afara, dar daca sunt oale tot el le pune la loc in dulap si ia dulapurile la rand, nu tot deodata, ca in fiecare are alte obiecte. Stie ca tavile le pune jos sub cuptor, oale intr-un dulap, castroane in altul si a inteles macar ca e ok cu cele de plastic dar cu yena si ceramica nu ca mama sparge destule nu-i nevoie si el 🙂 Dar cand e vorba de cutiile cu jucarii, are momente cand trebuie rasturnate toate si nu se poate negocia stransul, sa nu zic de unde tine cartile, trebuie sa stea toate afara, pe jos, nu pe raft..afara in schimb isi strange toate jucariile, le pune in carucior, atunci e clar ca vrea acasa, asta face cam de la 1 an si 3 luni, acum are 1 an si 8 luni..ce sa zic.
    Stau cu aspiratorul mic, de firimituri si alte mizerii, non stop in priza ca ii place sa rastoarne, sa sfaramiteze..e dezastru, cand se culca e ca dupa bombardament. La noi asta se desfasoara in living, la el nu avem probleme, acolo isi cara una alta dar mai mult jucarii mari, plusuri si carti.
    E si stransul si pusul La Loc un joc fain, pana la urma sigur se invata asa cate putin sa le si lase acolo, doar daca nu se razgandeste intre timp 🙂
    Spor in toate! 🙂

    1. N-am ajuns la stadiul în care să strânga singur din jucării, cu toate că le mai bagă uneori în dulap, doar pentru a le scoate repede iar :)))) Și la noi cărțile stau pe jos și aspiratorul mic, veșnic la încărcat 😀

  3. doamne ce scri tu despre David stau si ma gandesc ca acelas lucru face si baietelul meu Andrei niciodata casa mea nu e pusa in ordine ca vine vijelia si le aseaza cum au fost inainte

  4. Noi ne antrem de pe acum si incercam sa ne obisnuim cu aceea curatenie a parintilor. Nu avem bebe, dar avem multe garzi. 😉

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Introdu termenii de cautare si apasa enter sau escape pentru a iesi din meniu