Cand fugi de acasa, ca amantul prins de sot

Nu știu dacă v-ați dat vreodată seama, dar un copil are darul acesta de a ne învăța să luăm decizii în situații de criză și să le luăm rapid. De exemplu, vouă vi s-a întâmplat să fugiți din propria casă, ca amantul când vine soțul iubitei, pe neanunțate?  Nici mie, până ieri.

David are vacanță de la grădiniță, așa că stă acasă cu bunicul. Se înțeleg minunat … dacă nu mă vede pe mine dimineața când plec la serviciu. Miercuri am făcut imprudența să îmi scape geanta pe jos și de la zgomot, s-a trezit ca un popândău cu ochii gogonați “Mami …  nu ai plecat? Mai stai puțin “. Puțin a însemnat 25 de minute și a inclus și plâns. Cine credeți că dădea probă la viteză, în drum spre birou?

Eu știu, testat de multe ori până acum, că, pentru liniștea sufletească a tuturor, trebuie să plec înainte să se trezească. Am acordul lui pentru asta. Dacă nu îmi iese … el plânge și eu plec cu nervii franjuri, la birou.

Și acum vine povestea despre fuga mea de ieri. Eram în baie, îmi pieptănam liniștită părul și l-am auzit pe David că s-a trezit. Șoc! Eu ce fac acum ? De frică să nu pățesc ca miercuri, de fapt ca de fiecare dată când m-a prins dimineața înainte de plecare, am închis lumina și am stat în baie câteva minute, după ușă, până s-a dus el în dormitor. La un moment dat a venit tata, nu înțelegea unde am dispărut cu ușa de la intrare închisă. I-am făcut semn, pe întuneric, să îl țină de vorbă pe zăbzăuc. Tata mustăcea de nu mai putea 🙂 .

Și în câteva minute, pe vârfuri ca impostorii, am apucat toate sarsanalele, am deschis ușor ușa și am ieșit pe holul de la bloc, așa, desculță. Imediat s-a sesizat David, „Tataie, ce se aude? E mami?”. Fuck … îmi spun, m-a prins! Uite așa am luat-o la fugă pe scări, în ciorăpeii mei din dres … bine că nu eram în chiloți. Un etaj mai jos, îmi puneam pantofii de cenușăreasă, rujul pe buze, pulovărul prea subțire pe mine … ălă era primul de la ușă, și am plecat, ca o doamnă ce sunt, la birou. Am zâmbit toată ziua ieri și încă zâmbesc.

Cand fugi de acasa, ca amantul prins de sot

Hai că, uneori, copiii cam bagă spaima în părinți :)) .

 

Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Aboneaza-te la blog”). 

 

Sunt licențiată în psihologie și sunt fascinată de creierul uman și capacitatea lui de a supraviețuit și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Ceva furtuni am trăit și eu! Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară. Locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești și râsete de copil. Uneori și lacrimi, pentru că, oricât de „FUN” ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Așa că, pășiți cu grijă când intrați în sufletul meu. Nu e musai să vă placă, dar e musai să îl tratați cu respect. Așa cum vă scriu și eu!
Articole create881

3 comentarii la „Cand fugi de acasa, ca amantul prins de sot

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Introdu termenii de cautare si apasa enter sau escape pentru a iesi din meniu