Brăilenii sunt peste tot … ca reptilienii

Brăilenii sunt peste tot … ca reptilienii”. Vorba IT-istului meu. Vă jur că oriunde mă duc și orice fac sau mi se întâmplă musai trebuie să fie și un brăilean pe acolo. N-am observat asta de mult timp, sigur am pierdut o grămadă de ocazii pline cu brăilean, dar să vă povestesc numai ultima lună.

 

Susținut curs. În sală, 17 oameni de prin toată țara ca loc de muncă și trăit. Nu și Brăila. Dar zic un banc cu pește. Îl știți, ăla cu „Vă place peștele, doamnă?”. „Nu, că mă bate!”. Brăilenii îl înțeleg. Au râs 2. Doi brăilenii undercover.

 

Am fost la formare, la Psihoterapia integrativă a traumei. Suntem ceva peste 40 de specialiști. Ne-a împărțit în 4 grupe de practică. 14 oameni în grupa mea plus un profesor. La pauză pusesem ochii pe o tipă cu un fel de a vorbi foarte fain și o întreb dacă e din Sibiu. Nop! Ați ghicit! Brăila. După ea încă 2 colege își afirmă originile de la Dunăre. 4 din 14, cu tot cu mine. Cine știe câți or mai fi și în alte grupe. Aflu eu.

 

Îl duc pe David la grădiniță. Toate în parametrii până ajung înapoi la mașină. Dau să deschid mașina cu telecomanda când simt la piciorul meu ceva de plastic. O carcasă de oglindă, neagră. A mea. Mă uit dreapta, stânga, în depărtare un bărbat își aduna și oglinda lui de pe jos. Stăm de vorbă, schimbăm numere, completăm amiabile, împărțim copii de pe documente, de astea. Cine face accidente, știe. Când mă apuc să discut cu asiguratorul, observ detalii despre vinovat. Exact, din Brăila, de unde altundeva?

 

Mă apuc să caut un IT-is să îmi rezolve blogul. Ceva mai complicat și de lungă durată, nu mai aveam cum să fac asta singură. Întreb colegii de breaslă, aleg pe cineva. Discutăm vreo lună, rezolvăm în mare, îmi trimite factura să fac plata. Brăila, of course!

 

Și vorba lui ”Brăilenii sunt peste tot … ca reptilienii”.

 

P.S: Până să apuc să public articolul acesta care era în draft, am mai dat peste unul … un brăilean adicălea. Mi-am cumpărat mașină. Mașină nouă pentru mine, nu nouă din fabrică 🙂 Când să întocmesc actele, ce să vezi !? Omul, brăilean. Mă știa de undeva, dar nu știa de unde să mă ia. Se pare că terminasem același liceu, el cu 3 generații înaintea mea. Vă zic eu, brăilenii chiar sunt peste tot … ca reptilienii.

 

Sunt licențiată în psihologie și sunt fascinată de creierul uman și capacitatea lui de a supraviețuit și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Ceva furtuni am trăit și eu! Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară. Locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești și râsete de copil. Uneori și lacrimi, pentru că, oricât de „FUN” ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Așa că, pășiți cu grijă când intrați în sufletul meu. Nu e musai să vă placă, dar e musai să îl tratați cu respect. Așa cum vă scriu și eu!
Articole create860

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Introdu termenii de cautare si apasa enter sau escape pentru a iesi din meniu