As fugi … departe 

Uneori îmi vine să îmi arunc două șosete și o bluză, într-o geantă, și să fug. Oriunde. Departe. Cât mai departe. Să nu mai aud pe nimeni când îmi spune să fiu puternică, să trec peste, să mă bucur de David de parcă dacă sufăr că îmi este dor de Emma înseamnă că nu mă bucur că îl am pe el. Habar nu aveți ce valoare prinde viața când descoperi într-adevăr cât de fragilă e.

Aș fugi să nu mai văd fetițe brunete și frați care se hârjonesc. Să nu mai simt că s-a dus naibii liniștea mea pentru prea mulți ani pentru cât pot duce. Aș fugi oriunde mi-ar promite cineva, oricine, că îmi poate șterge durerea asta și îmi poate da viața aia pe care o iubeam eu și o câștigasem cu atât de mult greu, doar ca să își bată joc de ea un medic … sau mai mulți.

Dar unde să fug? Unde să găsesc doar liniște când liniștea nu e în mine? Când, dacă lupt cu ei să schimb ceva, orice poate salva o mamă de la nebunia asta, mă doare, mă consumă, îmi învârte existența într-un carusel îngrămădit de durere. Și dacă nu lupt mă sugrumă frustrarea că mi-au omorât copilul și eu tac și tăcerea mea poate omorî un alt copil. Știu, pare dramatic. Și e. Încercați numai să vă imaginați că nașteți și în loc să cumpărați haine să vă scoateți copilul din spital, le cumpărați pentru înmormântare. Dramatic ? Dramatismul ăsta pentru mine a fost realitate … și încă e.

Aș fugi … cât mai departe … îl am pe David să mă țină aici. Minune de copil am mai făcut. Numai minuni. Nici el nu știe câte face doar pentru că este.

As fugi ... departe

FotoCredit: Cristina TR

 

Sunt licențiată în psihologie și sunt fascinată de creierul uman și capacitatea lui de a supraviețuit și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Ceva furtuni am trăit și eu! Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară. Locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești și râsete de copil. Uneori și lacrimi, pentru că, oricât de „FUN” ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Așa că, pășiți cu grijă când intrați în sufletul meu. Nu e musai să vă placă, dar e musai să îl tratați cu respect. Așa cum vă scriu și eu!
Articole create881

4 comentarii la „As fugi … departe 

  1. Stiu, te inteleg perfect. Si eu am cumparat haine de inmormantare, in loc de haine de iesit din spital. Din pacate nu avem unde fugi, oricum cred ca trebuie sa stam sa facem fata problemelor, sa le infruntam si sa le rezolvam. Nu stiu exact ce rezolvari exista in cazul asta…..dar, ideea este ca orice am face, nu ne putem simti mai bine. Asta e……

  2. Nu ne cunoaștem, dar citind ce ai scris, dacă te-aș fi avut în față, te-aș fi îmbrățișat cu multă dragoste.. Îți doresc din suflet să fii mai bine..

  3. Eu zic sa lupți. Nu ai de unde să știi ce amploare va lua cazul Emmei și ce schimbări se vor produce. Chiar dacă fetița ta nu mai poate fi adusa înapoi, poate tu vei face ca alți copii să rămână lângă părinții lor

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Introdu termenii de cautare si apasa enter sau escape pentru a iesi din meniu