Animale salbatice vs animale domestice

Ne-am cumpărat televizor nou, sigur că ai putea zice ”ce legătură are primăria cu prefectura?”, păi are când există copil dornic să se joace cu orice găsește nou prin casă. Așa că, jocul acesta nu a fost pus la cale de către mine, s-a ocupat David de absolut toate detaliile 🙂

Ce a avut nevoie:
– animale domestice si salbatice
– 2 bucăți de polistiren de la cutia televizorului (puteți înlocui cu fișe printate din natură, sau cutii, sau nimic 🙂 , doar să delimitați două spații)

Cum a procedat:
A luat polistirenul din cutia televizorului pe care o țineam la ușă gata pentru aruncare, ne-a cerut ajutorul când s-a înțepenit jumătate în cutie și jumătate afară 🙂 , l-a târât până în sufragerie, a scos cutia de animale și s-a pus pe sortat. ”Mami, asta este glădina zoolojică și aisi este felma animalelor”.

Animale salbatice vs animale domestice (1)

S-a derutat un pic atunci când a dat de dinozauri, dar a decis să îi împartă egal între fermă și zoo, iar când i-am propus să nu îi pună pentru că ei de fapt nu mai există, m-a liniștit ”Dal mami, aisi este o poveste, nu este chial adevălat”.

Animale salbatice vs animale domestice (2)

David – 3 ani și 2 luni

Au urmat și multe întrebări despre natură la care mă chinuiam uneori să răspund și câteva povești cu animale, polițiști, oameni de armată, copii la grădiniță, bunici, serviciu, portocale, prăjituri … n-aș putea să reproduc mai nimic 🙂 .

Care sunt oportunitățile de învățare?
– Asocierea între elemente
– Coordonare ochi-mână
– Concentrare
– Logică
– Dezvoltarea limbajului
– Fixarea noțiunilor despre natură

Just Have FUN !

 

Mai multe idei de jocuri și activități pe categorii de vârstă și dezvoltare de abilități găsiți aici.

Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Aboneaza-te la blog”). 

 

 

Sunt licențiată în psihologie și sunt fascinată de creierul uman și capacitatea lui de a supraviețuit și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Ceva furtuni am trăit și eu! Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară. Locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești și râsete de copil. Uneori și lacrimi, pentru că, oricât de „FUN” ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Așa că, pășiți cu grijă când intrați în sufletul meu. Nu e musai să vă placă, dar e musai să îl tratați cu respect. Așa cum vă scriu și eu!
Articole create873

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Introdu termenii de cautare si apasa enter sau escape pentru a iesi din meniu