Un pansament pentru suflet aveti?

Sunt la curte, la socrii mei, curăț cartofi și privesc pe geam. David și tatăl lui întorc pe toate părțile un leagăn cu sforile încurcate. Vorbesc între ei ca doi oameni mari gata să rezolve o problema de importanță cel puțin națională. Cât de frumoși sunt împreună! Eu, singură, curăț cartofi. Un amărât de piure oi fi și eu în stare să fac azi!

Îmi fuge mintea. Acum 3 ani priveam pe același geam. Întorceam clătite arse și mă minunam de cât de bună e viața cu mine, în timp ce îmi mângâiam fetița din pântec. M-am grăbit să cred asta. Nu că ar fi rea. E dureroasă doar.

M-am tăiat! Mă uit la rana din palmă și la sângele meu cum se amestecă cu apa. Afară băieții râd. Pântecul e gol. Cerceii se clatină pe lanț, la gâtul meu. Simt goluri.

Un pansament pentru suflet aveți? De mână mă ocup singură. 

 

Cristina Buja
Sunt mamă, psiholog, trainer, ONG-ist și-n toate îmi place să îi învăț pe oameni să se ajute singuri. Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară, locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești, uneori și lacrimi, pentru că, oricât de FUN ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Aici sunt eu, la fel și altfel, mamă de băiat David și de fetiță înger Emma.

2 Comments

  1. Andreea

    Ooooof Cristina, nu trece durerea asta niciodata, nu? Asta e, trimit o imbratisare si un pansament pentru suflet. Sunt dureri pe care probabil doar le caram cu noi, ele nu trec niciodata. Planteaza un pom, un liliac si gandeste-te la ea. Cand vine primavara miroase-i florile si adu-ti aminte de ea. Ea va exista mereu, in gandul si inima ta. O imbratisare Cristina, blogul tau a facut din mine o mama mai buna 🙂

    Reply
    1. Cristina Buja (Post author)

      Iti multumesc din suflet Andreea, iti multumesc.

      Reply

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: