Tag Archive: amintiri

Amintiri din copilarie – cu mamaliga

Am fost cu David în vacanță și tot povestindu-i despre mine când eram mică, mi-am dat seama că pe vremea mea mămăliga era bună lângă orice fel de mâncare. Uneori era chiar o mâncare în sine. Din verile petrecute la bunici n-am multe amintiri frumoase, dar mămăligă ca aia, răsturnată pe un fund de lemn și tăiată cu ața, n-am mai mâncat niciodată. Un ceaun uriaș în fiecare seară. Bunica,…
Read more

Facultate, zefir si polonezi

Am trecut pe la metrou și m-am oprit în fața magazinului Bucuria. Zefir cu ciocolată! Mă uitam și deja mi se inundau toate papilele gustative. Zefir! Mii de imagini cu mine acum mai bine de 14 ani îmi treceau prin minte. La Iași, în timpul facultății, când nu aveam bani nici de strictul necesar, dar cumva îmi era bine. Prima dată când am fost în viața asta la mall, am fost…
Read more

Emma traieste prin mine si prin scrierile mele

Am realizat de curând. Am rămas o vreme pe gânduri și am zâmbind cu tot sufletul.  Emma trăiește prin mine și prin scrierile mele. Mi-a zis o prietenă acum câteva luni, că i-am dat Emmei contur și personalitate și existență. Că o cunoaște prin mine. Mi-a uns sufletul și aș fi îmbrățișat-o strâns dacă nu era în spatele unui telefon, la ea acasă. Mi-au rămas gravate pe suflet cuvintele ei….
Read more

Cat de bine e sa te intorci acasa!

După 12 ani, am dormit iar la mama acasă. Înghesuită într-o tăblie de pat, cu David băgat în mine și cu frate-miu care mi-a pălit vreo două palme în somn. Și are niște palme … de atlet. Am dormit toți 3 în același pat. La mama e înghesuială. V-am mai spus, e asistent maternal. 3 paturi pline ochi cu un adult și minim un copil. Da, în apartamentul acela mic…
Read more

Anul trecut mi se spunea Grinch

Am citit articolul Mirunei și am zâmbit lung, cu dinții pe din-afara, ăștia așa nu la fel albi ca ai ei. Am zâmbit pentru că anul trecut mi se spunea Grinch. Nu am vrut să fac brad. Nici acasă și nici la birou. Acasă m-a convins David, că na, e copil și e copilul pe care îl ador. Și pentru el vreau să-i fie Crăciun în suflet. La birou nu…
Read more

Mai oameni buni, cand am crescut atat?

Umblam cu sora mea pe la Unirii. Băusem ca doamnele câte o cafea și împărțisem între noi 2 prăjituri. Mâna peste mâna, cu furculițele prin farfuria celeilalte. Ne gustasem și de prin căni. David aduna ce prindea de la fiecare, ca soacra cu două nurori. Eu îmi țineam nepotul în brațe în timp ce sora mea îi dădea un fel de piure cu lingurița. Am vorbit, am râs, ne-a întrerupt…
Read more

Copilul tau e homosexual? Ai doar doua optiuni: accepti sau nu!

Stăteam la masă cu David și cu tatăl lui. Mândrul se juca cu singurul pluș pe care l-a acceptat vreodată, un băiețel botezat Hagy, de la “hug”, îmbrățișare, pentru că îl purta tot timpul cu el și îl cuprindea cu mânuțele și îl aducea spre inimă. Și cum se juca cu el în timp ce noi așteptam flămânzi ciorbele, se gândi să îi facă dintr-un colț de pâine un papuc…
Read more