Pretentiile copilului meu

Nu  vorbesc astăzi despre pretenția majoră și îndreptățită de a fi iubit și a i se răspunde nevoilor de bază, vorbesc despre pretențiile alea care mai că te fac să îi spui „Măi, dar ce figuri mai ai!” 🙂 .

David vrea ca șosetele să fie musai albe, asta e fază nouă, tocmai am scăpat de cea în care cerea ca toate hainele de pe el să fie verzi, începând cu chiloții și terminând cu tenișii cu crocodili, care abia acum îi vin, dar îi cere de aproape un an de când i-a primit și eu îi tot ascund prin șifonier.

Acceptă doar o geacă și o bluză de trening și mă asigur că sunt curate succesiv. Mai are minim 3 modele pe care nu le-a purtat niciodată și încă le refuză, e posibil și să îi fi rămas mici între timp. Când i se pune ambiția pe o haină nu mai contează că este murdară, că deja e pusă de o săptămână în coșul de rufe sau că i-a rămas mică.

În cazul în care vi se pare că poartă ceva murdar, să știți că nu vi se pare, chiar așa e.

Mâncarea pasată e „bleah” așa că rar se atinge de o supă cremă de ceva. Carne nu vrea, o refuză pe motiv că „mâne diții”, adică rămâne între dinți, de parcă ar fi vina cuiva că îi are greblă.

Mă pune insistent să stau lângă el când parchează mașinile. Uneori se joacă fără să ne ceară și respectăm regula de aur a casei „nu îl deranja, ai voie maxim să respiri, niciodată să te miști zgomotos și să treci prin aria lui de viziune”.

Așează pernele unde vrea el și se aruncă pe ele, ce contează că apoi bagi nasul în praful de pe jos când te pui la somn !?

Perna pentru gravide readuce odihna (3)

Dacă nu răspund imediat când mă cheamă la el atunci trebuie să suport strigătul „Nisina nisina nisina etc ” până ajung lângă el. Nisina înseamnă Cristina 🙂 .

Nu mă mai lasă sa îl pup fără oprire, maximul pe care îl pot obține este un pupic mic unde îmi arată el.

Se mai întâmplă și să am voie la mulți pupici mici până îi acopăr întreg corpul, timp în care îmi și indică locul, înclusiv pe buci. Ce vă mirați ? Voi nu i-ați pupa și în fund … vorbă românească.

Trebuie să repeți tot ce spune, nu se oprește până nu pronunți, iar asta implică automat și să înțelegi, ceea ce e o mare problemă uneori.

Totul trebuie să fie mult, cât mănâncă, cât doarme, cât stă în brațe, cât se uită pe tabletă, cât mai stăm în pat, cu excepția pupicilor care trebuie să fie ”puținți”.

Pretinde că vrea să doarmă, când plecăm cu mașina, doar pentru a-i da suzeta. Închide ochii, imită un sforăit, între-deschide lin ochii și râde cu poftă când te prefaci că esti uimit/ă.

Dacă e nevoie să dăm cu aspiratorul trebuie să o facem când nu este David acasă și asta pentru că nu avem voie să mutăm mașinile parcate pe covor. Întotdeauna, absolut întotdeauna când se întoarce de unde este plecat, primul lucru pe care îl face, este să le mute la loc pe covor în timp ce bodogăne că le-am stricat ordinea. Părinții ăștia!

Copiii voștri ce figuri pretenții au?

 

Sunt licențiată în psihologie și sunt fascinată de creierul uman și capacitatea lui de a supraviețuit și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Ceva furtuni am trăit și eu! Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară. Locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești și râsete de copil. Uneori și lacrimi, pentru că, oricât de „FUN” ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Așa că, pășiți cu grijă când intrați în sufletul meu. Nu e musai să vă placă, dar e musai să îl tratați cu respect. Așa cum vă scriu și eu!
Articole create856

2 comentarii la „Pretentiile copilului meu

  1. Cu Sofi de cand a inceput gradinita e o marr provocare in ceea ce priveste tinutele. Intr-o dimineata cand frac-su a imbracat bluza cu superman cu pelerin a vrut si ea cu „spidec”. Mi-a luat vreo 5 minute sa-mi dau seama ca e vorba de spiderman. Si improvizeaza Ano. Am cautat in sifonierul lui Rares si am gasit o bluza cu super eroi marimea 6-7 ani, Sofi 2 ani si 7 luni. Am imbracat-o, ii venea pana la genunchi normal, i-am suflecat manecile si asa a plecat. Daca frate-su are sapca vrea si ea, nu conteaza ca in rest e cu tutu imbracata. Plus ca de Paste s-a plimbat vreo doua zile cu caciula de mos Craciun pe cap, de nu mai stiai daca vine mosul ori iepurasul. La ziua lu’ bicu(tata meu) a plecat cu ochelarii de inot ai lui Rares, sapca si in rest printesa. Aventurile Sofiei continua:))))

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Introdu termenii de cautare si apasa enter sau escape pentru a iesi din meniu