Placerile lui … uneori pe nervii mei

Lui David îi place liniștea. Și mie. Să ne auzim doar noi, roțile de la mașini, bătăile inimilor, cântecul vrăbiilor de afară, gânguritul guguștucilor care stau pe pervaz și ne enervează, tic-tac-ul ceasului din bucătărie … până când “ordonă” ceva de la distanță, cu glasul lui ascuțit și apăsat: “mamicaaaa” 🙂 .

placerile-lui-pe-nervii-mei

Îi place să se cuibărească în brațele mele și să se joace cu alunița de la gât, mai ales dacă este obosit sau supărat și face asta de suficiente luni încât să devin sensibilă la zgândăritul aluniței și să îi spum ”David, mami, mai ocupă-te și de alunițele tale”, ”Mami, n-am eu”.

Îi plac pastele, orezul, laptele, tăițeii din ciorbă, capșunile, clătitele cu banane și oul kinder primit de la bunici, pe care îl mănâncă jumate-jumate cu mine. Uneori face și combinații cam necomestibile: lapte cu cireșe, șnitele cu miere, pâine cu biscuiți, paste crude, ciorba cu chec, de-astea.

Îi place să se joace cu dușul când face baie sau să plonjeze în apă, motiv pentru care, noi punem mereu prosoape pe jos fiindcă am obosit să îi explicăm cum că apa trebuie să stea în cadă și el să răspundă ”din deșeală mamica”. Greșeală, ne-greșeală, sper să nu sune vreodată vecinul că l-am inundat.

Îi plac mașinuțele și orice bazaconie are roți, pe care le parchează fix în mijlocul sufrageriei și protestează dacă vrem să le mutăm, să mai dăm și noi cu aspiratorul, măcar din când în când.

Îi place să se cațere pe orice, pe barba lui și pe firele noastre albe de păr. De altfel, într-o zi l-am găsit cocoțat pe blatul mobilei din bucătărie pentru că a escaladat sertarele, unul câte unul, mâner cu mâner.

Îi place să arunce cu pietre în apă iar noi stăm cu ochii beliți pe el ca nu cumva să facem baie fără voie și îl ținem de ce apucăm și de ce ne lasă, cu toată că este și el precaut, dar e prea periculos să îmi pun bază pe asta, oricâtă încredere aș avea în el.

Îi plac animalele de toate felurile, de la gândăcei la elefanți, cai și pești, inclusiv Toto, cățelul bunicilor chiar dacă e prea săltăreț și îl dărâmă din picioare și mai mult țipă ”ieși Toto”, decât ”hai Toto” așa că, stă predominant cocoțat în brațele noastre … și noi care, cică, ne ducem să ne odihnim.

Îi place să țipe și ca să fim toți mulțumiți, măcar parțial, are voie sa țipe afară sau în casa lui, dar nu pe palierul blocului să trezim vecinii si nici lângă bebeluși. Evident că nu respectă mereu regula, spre disperarea mea atunci când sperie pe careva.

Îi place să stea cu amândoi, “hai mami, hai tati”, fie că doar parchează în sufragerie, sau pornește spre grădiniță sau mergem în parc. Asta îmi place și mie cel mai mult, să stăm noi trei, doar că nu-i mereu posibil și suntem de multe ori nevoiți să negociem cu el pe care lasă să plece din casă pentru a cumpăra o pâine … ta-su iese mereu câștigător.

Îi place să primească pupici magici când se lovește și să dea pupici magici când mă lovesc “mamica, pup eu, tece”. Asta nu zgândăre nervii mei deloc 🙂 , absolut deloc, nici măcar atunci când mă pune să îi pup cucu-l pentru că s-a lovit 🙂 .

davidisme

La voi cum e cu plăcerile copilului? Calcă și pe nervii voștri ?

 

Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin öintroducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Aboneaza-te la blog”). 

 

Cristina Buja
Sunt mamă, psiholog, trainer, ONG-ist și-n toate îmi place să îi învăț pe oameni să se ajute singuri. Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară, locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești, uneori și lacrimi, pentru că, oricât de FUN ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Aici sunt eu, la fel și altfel, mamă de băiat David și înger de fetiță Emma.

2 Comments

  1. Suzana

    Mariei ii place sa tipe, acesta este barometrul fericirii la noi, pe o scara de la 1 la 10. Cand a atins cota maxima, tipa de bucurie, numai ca tipatul atinge note atat de inalte incat este foarte greu de suportat…dar ne-am obisnuit 🙂

    Reply
  2. Pingback: Mama de baiat – marea provocare | FUN Parenting by Cristina Buja

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: