Pedagogia Montessori este structurată pe 5 arii curriculare:
1. Viață practică
2. Dezvoltare senzorială
3. Limbă și comunicare
4. Matematică
5. Stiință și cultură.
1.Viață practică
Pedagogia Montessori susține implicarea copiilor în activitățile pe care le realizăm în viață de zi cu zi: gătit, spălat, îmbrăcat, dezbrăcat, udatul florilor, așezarea mesei etc. Beneficiile unei astfel de abordări sunt multiple:
– copiii învață prin joc cum să devină independenți, având încredere în forțele proprii;
– își dezvoltă deprinderi care îi vor ajuta în viața de adulți. Nu de puține ori am întâlnit adulți care nu știu sau nu vor sa gătească și acesta este doar un exemplu;
– își satisfac nevoie de mișcare și știm doar că, de cele mai multe ori, ei sunt mici titirezi în căutare de ocupație;
– le acordă sentimentul de libertate și odată cu el și cel de responsabilitate.
Activitățile vieții practice vizează 4 categorii:
- Grija față de sine: îmbrăcatul, dezbrăcatul, încheiatul nasturilor, spălatul dinților, aranjatul părului, legatul șireturilor, suflatul nasului, etc.
- Grija față de mediul înconjurător: spălatul farfuriilor, a rufelor, măturatul, datul cu mopul, pregătirea mesei, îngrijirea plantelor, hrănitul animalelor etc
- Grija față de ceilalți: presupune exersarea formelor de politețe si a regulilor de comportare în societate. La acest capitol un rol important îl deține jocul de rol în care pedagogul arată copiilor cum se comportă oamenii în anumite împrejurări.
- Exercițiile pentru controlul mișcării: mersul echilibristic, în ritmul muzicii, având diferite obiecte în mâini etc.
Copiii sunt în permanență interesați să facă ceea ce face adultul. Și chiar pot, atâta timp cât activitățile sunt adaptate vârstei pe care o au. Copiii cu vârste între 2 ani și 4 ani sunt orientați spre procesul în sine (pot spăla aceeași farfurie și de zece ori la rând). Copiii mai mari de 5 ani sunt deja orientați spre scop, adică vor spăla o farfurie doar pentru a o curăța atunci când este murdară. Materialele folosite sunt atractive, reale (nu din jucărie), fragile (pentru a-i învăța să lucreze cu grijă), pe măsura copilul (pentru a le utiliza cu ușurință) și există un singur exemplar pentru a-i ajuta să își dezvolte răbdarea și controlul impulsurilor.
2. Dezvoltare senzorială
Scopul activităților din această arie este de a-i ajuta pe copii să-și dezvolte cele 5 simțuri: auzul, văzul, mirosul, gustul si pipăitul. Prin exerciții adaptate fiecărei vârste copiii învață să materializeze noțiuni abstracte și treptat să ordoneze, clasifice, să descrie impresii senzoriale legate de lungime, înălțime, temperatură, greutate, culoare, miros, etc. De exemplu cum află un copil ce înseamnă cuvântul ”mare”? Prin joaca cu ”Turnul Roz” observă că forma fiecărei piese e aceeași dar dimensiunea diferită. Prin urmare o piesă este mare în relație cu o piesă și mică în raport cu alta.
Materialele Montessori sunt atractive din punct de vedere estetic, facându-i pe copii să lucreze cu grijă. Conțin controlul erorii, astfel încât copilul se poate corecta singur și există un singur exemplar. Foarte important de menționat, fiecare material izolează o singură caracteristică, fie culoarea, fie sunetul, astfel încât copilul să se poată concentra doar pe aceasta, celelalte ramânând neschimbate. Asta mă duce cu gândul la jucăriile pe care le găsim de obicei in comerț, aprins colorate și zgomotoase.
3. Limbă și comunicare
În pedagogia Montessori copiii învață să scrie înainte să învețe să citească, cititul apărând în mod spontan la puțin timp după scris. Scrisul este pregătit din vreme prin diverse activități și instrumente care le permit copiilor să exerseze poziția apucării. De exemplu materialele au un mic mâner atașat. La ce folosește asta? Copiii învață postura scrisului și își dezvoltă musculature mâinii pentru a nu obosi rapid atunci când scriu.
Copiii sunt un ”burete de cuvinte” iar noi îi putem ajuta punandu-i în contact cu un limbaj clar, bogat și diferențiat. Există materiale Montessori special create pentru dezvoltarea limbajului. Ceea ce ajută foarte mult, încă de când sunt bebeluși, este să li se vorbească des, clar, în propoziții simple, fără diminutive inutile (nasul e nas și nu năsuc, supa e supă și nu supică etc).
4. Matematică
Matematica face parte din viată noastră încă de mici, iar numărul poate fi înțeles numai raportat la experiențele reale. Maria Montessori a observat atracția deosebită a copiilor pentru matematică incă de la o vârstă fragedă. De exemplu finuța mea la numai 2 ani și 4 luni cere un tic-tac (zice ”Una” și arată un deget).
Maria Montessori a realizat un sistem practic, logic și clar de învățare a matematicii, copiii fiind pregătiți în mod indirect încă de la activitățile de viață practică și cele senzoriale. Turnarea apei în recipiente de forme diferite, tăierea hârtiei, împaturirea șervețelelor în forme triunghiulare, potrivirea capacelor pentru borcane, sunt doar câteva exemple. Toate aceste exerciții îi pregătesc pe copii pentru matematică, ei fiind capabili încă de la grădiniță să facă adunări, scăderi, înmulțiri și împărțiri, depășind cu mult așteptările și rezultatele obținute prin educația tradițională.
5.Stiință și cultură.
Pedagogia Montessori pune un real accent pe necesitatea înțelegerii lumii în care trăim. Copiii sunt încurajați să descopere, să cerceteze, să se folosească de acel ”de ce”, pe care noi, adulții, îl auzim atât de des, făcând conexiuni între discipline. De la forma unei sfere se ajunge la globul pământesc. Folosind plastilina copilul este îndemnat să realizeze forme de relief. Copilul plantează o floare pentru a urmări evoluția ei și a învăța detalii care țin de botanică. În același timp devin responsabil, având grijă de ea.
Și în acest domeniu se pornește de la lucrul cu materiale concrete pentru a învăța despre conceptele abstracte. Domeniile de lucru sunt: geografie, zoologie, botanică , fizică, astronomie, chimie şi artă. Toate aceste materiale sunt de fapt lecții de limbaj. Lucrând cu ele, copilul își formează cu uşurinţă un limbaj specializat şi bine documentat. El învaţă concepte precum insula-lac, peninsula-golf, strâmtoare-istm, etc. Cu ajutorul puzzle-urilor cu continente, țări și steaguri aferente fiecărei ţări, copilul învață geografia într-un mod plăcut. Tot prin puzzle-uri copilul descoperă detalii despre, natură, plante și animale. Experimentele științifice, istoria, religia, dansul, muzica, pictura la șevalet îi ajută pe copii să descopere lumea și pe ei înșiși, să experimenteze mediul în care trăiesc si astfel să se adapteze vieții de zi cu zi.
Mai multe detalii despre Pedagogia Montessori gasiti in rubrica ”Dezvoltare educationala”.
Sursă poza: Jackie Hope @ Unsplash
♦ Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Notificări articole”). ♦
