Nu suntem responsabili si nici datori pentru fericirea altcuiva

Sunt convinsă că ați întâlnit și voi jumătăți de cuplu care își aruncă vina nefericirii, exclusiv în curtea celeilalte jumătăți. Și părinți care cer copiilor să le fie fericire și împlinire, copiii bibelou de porțelan, așezați simetric pe noptieră. Apoi se mint, convingători, că așa ar trebui să fie, și devin nefericiți când copiii își închid urechile, se aud și aleg să mai trăiască și pentru ei.

Mie mi-au trebuit 31 de ani, câteva luni de terapie și extrem de multă durere să înţeleg că oamenii nu datorează nimic, nimănui.

Doar lor. Și în primul rând își datorează să se cunoască și să trăiască pentru ei. Când înțelegi că nu datorezi nimic celorlalți, nici nu te mai simți responsabil pentru suferința lor și nici nu mai ceri, inconștient, copilului tău, sau bărbatului, sau oricui altcuiva, să îți fie fericire. Pentru mine asta a fost extrem de eliberator. Când nimeni nu e dator nimănui, își trăiesc împreună fericirea, nu își ocupă timpul să o construiască, o trăiesc. Nu suntem responsabili și nici datori pentru fericirea altcuiva! Doar pentru a noastră. Dar ca să îți fii fericire trebuie să trăiești pentru tine, conectată la tine înainte de ceilalți. Poate ați mai auzit asta și altă dată. Am mai auzit și eu, dar până nu înțelegi cu mintea ta și mai ales cu sufletul, e ca un refren, știi să îl cânți dar nu știi ce spune.

nu-suntem-responsabili-si-nici-datori-pentru-fericirea-altcuivaDar când înțelegi versurile, găsești liniștea. Este tare eliberator să nu mai duci muncă pentru fericirea altcuiva, dar să o poți duce pe a ta. Știți, nefericirea este o decizie, una destul de ușor de luat când nu te cunoști și când pasezi responsabilitatea propriei stări de bine, către alții. Cu cât ești mai departe de tine cu atât ești mai puțin conștient că exiști

Eu am trăit destul de mulți ani într-o lume paralelă cu propria persoană, dar m-am găsit. N-ar fi fost nevoie să învăț că viața mea este despre mine dacă aș fi fost lăsată, copilă fiind, să trăiesc pentru mine. Oare câți oameni își termină viața fără să o fi trăit pentru ei? Copiii noștri sunt crescuți să trăiască pentru ei?

Vă îndemn să vă căutați dacă, încă, nu vă știți și să trăiți viața voastră pentru voi.

Nu este egoism. Să trăiești înainte de toate pentru tine, nu înseamnă că nu trăiești cu alții. Nu se exclud una pe alta, cum am crezut eu o vreme destul de lungă. Să trăiești pentru tine nu înseamnă că îți neglijezi copilul și nu îi oferi fericire, tocmai asta e, fericirea nu se trăiește așteptând ca cineva să o producă. Crește copilul cu iubire pentru sine și pentru viață exact așa cum este ea, cu furtună și curcubeu, și va găsi fericirea oriunde, pentru că va ști să o simtă fără să o ceară din altă parte, o va avea în el.

 

Vă invit să dați like paginii de Facebook a blog-ului sau să vă abonați la newsletter, prin introducerea adresei de e-mail (dreapta paginii, rubrica “Aboneaza-te la blog”). 

 

Sunt licențiată în psihologie și sunt fascinată de creierul uman și capacitatea lui de a supraviețuit și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Ceva furtuni am trăit și eu! Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară. Locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești și râsete de copil. Uneori și lacrimi, pentru că, oricât de „FUN” ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Așa că, pășiți cu grijă când intrați în sufletul meu. Nu e musai să vă placă, dar e musai să îl tratați cu respect. Așa cum vă scriu și eu!
Articole create856

Un comentariu la „Nu suntem responsabili si nici datori pentru fericirea altcuiva

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Introdu termenii de cautare si apasa enter sau escape pentru a iesi din meniu