“Dansul furiei” – Harriet Lerner – 📚 De citit

Sunt multe forme prin care furia se înghesuie în sufletul nostru și multe prin care își face drum afară. A fost de altfel și primul pasaj care m-a convins de utilitatea acestei cărți. Încă de la primele pagini Harriet Lerner vorbește în detaliu despre ”doamnele cumsecade”, care încearcă să evite cu orice preț furia și conflictul, sau ”scorpiile”, cele care se înfurie ușor, dar participă la certuri ineficiente, se plâng și îi învinuiesc pe ceilalți, ceea ce nu duce la nicio soluție constructivă.

Harriet Lerner este psiholog clinician, cognitiv-comportamental, specializat în psihologie feminină și relații de familie. Și a scris o carte bună pentru femei pe care aș da-o să o citească fiecărui bărbat din lumea asta.

Deși pare doar despre furie și poate că am tinde să credem că se referă la  zgomotul pe care îl scoatem din noi din când în când, Harriet Lerner scrie cu compasiune și blândețe despre multe alte emoții puternice pe care le simțim. Și nu știm de unde vin și mai ales ce să facem cu ele.

”Când ne folosim mânia ca ghid pentru a stabili care sunt nevoile, valorile și prioritățile noastre lăuntrice nu trebuie să ne neliniștim dacă descoperim cât de puțin clare sunt ideile noastre. Dacă resimțim furie sau amărăciune cronică într-o relație importantă, acesta este un semnal că aici s-a compromis mult din sinele nostru și nu suntem sigure ce poziție ar trebui să adoptăm și ce opțiuni avem. Nu este o slăbiciune să ne recunoaștem lipsa de claritate în gândire, ci este o ocazie, o provocare și o sursă de putere.”

Practic abordează treptat mai multe situații des întâlnite în viața de zi cu zi, în diverse medii și în diverse relații interumane. Scrie despre relația cu părinții, cu partenerul, cu copii, dar și cu șefii. Despre suprafuncționare emoțională, triunghiuri în relațiile de familie dar și la muncă, despre contramișcări când vrei să faci o schimbare, culpabilizare, despre aparente probleme care ascund cu totul alte frustrări, despre ce aducem în noi din durerile generațiilor trecute și furia îndreptată spre copiii noștri și multe altele.

Îmi place mult modul în care este scrisă cartea ”Dansul furiei”, de altfel ca și alte cărți ale ei. Cu un vocabular simplu și facil de înțeles și cu multe exemple din sesiunile ei de terapie. M-am regăsit în câteva pagini și vă asigur că vă veți regăsi și voi. Plus propuneri despre cum puteți să reechilibrați relațiile din viața voastră.

Și la final vă las cumva concluzia întregii cărți: „Pentru a învăța să ne folosim eficient furia trebuie să renunțăm la unele lucruri: la a-i învinui pe cei pe care îi consideram a fi cauza problemelor noastre și despre care credem că nu contribuie la fericirea noastră; trebuie să renunțăm la noțiunea că este de datoria noastră să îi schimbăm pe alții sau să le spunem cum trebuie să gândească, să simtă, să se comporte. Cu toate acestea, nu înseamnă că trebuie să acceptăm pasiv sau să aprobăm orice comportament”.

Nu, nu suntem responsabili de sentimentele celorlalți așa cum nici ei nu sunt de vină pentru orice simțim noi, chiar și furie.  

Nu ratați cartea asta! Este un balsam pentru suflet!

 

Sunt licențiată în psihologie și sunt fascinată de creierul uman și capacitatea lui de a supraviețuit și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Ceva furtuni am trăit și eu! Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară. Locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești și râsete de copil. Uneori și lacrimi, pentru că, oricât de „FUN” ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Așa că, pășiți cu grijă când intrați în sufletul meu. Nu e musai să vă placă, dar e musai să îl tratați cu respect. Așa cum vă scriu și eu!
Articole create850

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Introdu termenii de cautare si apasa enter sau escape pentru a iesi din meniu