Copil crescut din carti  

Copil crescut din cartiAm întâlnit câteva persoane, majoritatea mai din generația părinților mei, dar nu numai, deranjați de atâtea cărți și metode moderne de educare. Chipurile moderne, că mie mi se par că nu-s chiar așa, ci mai degrabă o întoarcere la a fi cât mai aproape de natura umană, prin atașament și prin libertate oferită copilului.

Pentru mine cărțile și informațiile de parenting sunt o dovadă că încă ne străduim să evoluăm, dar nu doar tehnic, ne dăm din ce in ce mai mult silința să scoatem oameni cu adevărat oameni din copiii noștri. Informarea ajută. Sigur, nu trebuie să iei totul mot a mot, mai trece și prin filtrul propriu și fii atent la cum ești tu și la cum e copilul tău. Nu suntem chiar turmă de oi, așa.

Dacă omenirea nu s-ar fi informat și preocupat să evolueze David ar fi purtat acum un petic de cârpă, s-ar fi jucat cu un iatagan și ar fi țipat toată ziua “Yaba daba duuu”. Nu garantez că ar fi fost mai puțin fericit decât acum. Dar nu mai frigem țepușe cu carne la foc în pădure, nu folosim bolovani pe post de minge, nu vânam ca să supraviețuim … cel puțin majoritatea nu facem asta.

Parenting-ul modern te ajută să fii fericit să crești copilul natural și fără presiuni, să te bucuri cu el și de el.

Ce poate fi rău în asta !? Au trecut zeci de ani de când noi eram mici. Când lucruri nu s-au schimbat? Câte nu au evoluat? Și atunci de ce să nu evoluăm și în creșterea copiilor noștri? Îmi spune mie o mamaie că de ce David la un an nu face la oală că băieții ei făceau. Pai da, forțați de împrejurări, nu neapărat pregătiți fiziologic, că pe vremea aia se stătea cu scutece ude și sigur neplăcute.

Mă întreabă o bonă în parc de ce îl mai alăptez la 1 an și 5 luni. Am întrebat-o și eu să îmi zică ea de ce să nu o fac. Mare greșeală! A urmat prelegerea că pe vremea ei copiii dacă erau alăptați 4 luni era bine și la 6 luni mâncau de toate. Păi nu mai trăim pe vremea aia, când mamele se întorceau la muncă la 3-4 luni și diversificarea și mâncatul de toate oricum nu presupunea chimicalele din ziua de azi când nicio căpșună nu mai si garanția că e căpșună.

Vremea copilăriei noastre a fost alta. Și vremea copilăriei copiilor noștri va fi alta raportata la copilăria nepoților noștri. Eu zic că nu câștigăm nimic dacă trăim în trecut și ne luptăm cu schimbările. Mai bine le analizăm și ne adaptam la ele în așa fel încât să fim toți fericiți, și sincer, vremea în care trăim acum îmi pare că ne dă o șansă în plus la fericire. Sper doar ca nepoții mei și aibă și mai mult de atât.

Foto by Daniel Costianu.

Sunt licențiată în psihologie și sunt fascinată de creierul uman și capacitatea lui de a supraviețui și a se reconstrui indiferent câte furtuni e obligat să ducă. Ceva furtuni am trăit și eu! Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară. Locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești și râsete de copil. Uneori și lacrimi, pentru că, oricât de „FUN” ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Așa că, pășiți cu grijă când intrați în sufletul meu. Nu e musai să vă placă, dar e musai să îl tratați cu respect. Așa cum vă scriu și eu!
Articole create893

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole similare

Introdu termenii de cautare si apasa enter sau escape pentru a iesi din meniu