Copiii saraci nu mananca doar de Craciun!

Știu, acum se vor supăra pe mine toți oamenii care fac fapte bune de Crăciun care sunt oricum mult mai empatici și atenți decât cei care nu fac nici măcar de Crăciun.

Intenția mea nu e să pun la colț pe nimeni. Doar să deschid puțin ochii. După 10 ani de lucrat într-o fundație și după 20 de ani de când sunt conectată cu lumea asta, simt nevoia să o zic iar și iar. Copiii săraci nu mănâncă doar de Crăciun!

Există această îmbulzeală a facerii de bine luna asta de parcă dacă le pui copiilor în stomac 10 kg de portocale într-o săptămână, le va ține tot anul. Nu-i așa! Copiii aceștia au nevoie de haine, încălțăminte, mâncare și multă iubire și atenție TOT ANUL! TOT! Ca și ai noștri. Că nici ai noștri nu mănâncă doar o săptămână înainte de Crăciun și una după.

Știu că de fapt facem bine pentru noi înșine. Ăsta e adevărul! Și eu, și tu, și hai să zic aproape toți oamenii care fac bine. Pentru noi o facem! Asta ne aduce mulțumire și un sentiment de valoare și chiar fericirea de a produce fericire. Și este perfect în regulă. Mi-aș dori doar să se întâmple asta cumva mai organizat pe un an întreg. Nu doar așa de Crăciun când toți vrem să fim mai buni … dar cât ne ține?

Când eram clasa a X-a am făcut voluntariat la un centru de plasament împreună cu 4-5 prieteni. Ne duceam în fiecare sâmbăta și fiecare dintre noi avea în grijă câțiva copii. Nu ne-a ținut prea mult, din păcate. Nu știu dacă a fost mai degrabă lipsa noastră de structură la 16-17 ani, angajații de acolo, sau încărcătura emoțională, sau toate. Cert e că am prins câteva sărbători. Primeau multe dulciuri, și fructe, și haine, și cine știe ce mai ajungea pe acolo. În restul timpului primeau de la noi o eugenia sau o ciocolată mică, sâmbătă dimineața. Bani nu aveam nici noi, voluntarii, că din familii destul de sărace venea și noi. Și nici măcar nu primeau toți. Fiecare voluntar cumpăra ceva pentru copiii pe care îi avea în grijă. Total incorect, știu asta acum.

Săptămânile trecute l-am ascultat pe Alin Comșa vorbind despre experiența lui ca orfan de ambii părinți. Acum un OM împlinit! Pe mult prea scurt, Alin Comşa este specialist în relaţii publice şi comunicare, conduce Institutul de Management al Artei, este fondator al companiilor de training All in Trust Attitude și Selftrust Academy.

Alin povestea de cadourile astea care veneau atât de multe de Crăciun că ajunsese și să simuleze fericirea doar pentru că știa că asta așteaptă cei care le dăruiau. În celelalte zile ei nu mai existau pentru nimeni.

Așa că, ascultați-mă, vă rog! Păstrați în voi această dorință de a face bine oamenilor față de care nu aveți până la urmă nicio datorie. Folosiți-o în fiecare zi, și dacă nu e Crăciun, Paști sau vreo altă sărbătoare. Sunt atâția copii care au nevoie de noi în fiecare zi a vieții lor!

FotoCredit: Cristina TR

 

Cristina Buja
Sunt mamă, psiholog, trainer, ONG-ist și-n toate îmi place să îi învăț pe oameni să se ajute singuri. Aici e culcușul meu cald, pufos, cu miros de scorțișoară, locul unde mă dezbrac de temeri și vă însoțesc cu gânduri, vise, povești, uneori și lacrimi, pentru că, oricât de FUN ar fi să fii părinte, de mii de ori poate fi mai greu când nu poți fi. Aici sunt eu, la fel și altfel, mamă de băiat David și de fetiță înger Emma.

4 Comments

  1. Mia Scarlat

    Adevarat !Ai atat de multa dreptate ,Cristina . M-as bucura daca oamenii ar intelege nevoia copiilor de a fi ocrotiti , iubiti 365 de zile in fiecare an .Ce-ar fi sa incepem o campanie despre acest lucru chiar acum , cu fiecare dintre noi alaturi ,militand pentru 365 de zile de iubire , implicare , daruire !?

    Reply
    1. Cristina Buja (Post author)

      Va multumesc dna Mia :* Si ce ideea frumoasa de campanie aveti :*

      Reply
  2. Pingback: Cand treci pe langa el pe strada n-ai zice ca are sobolani ca animale de companie - FUN Parenting by Cristina Buja

  3. Pingback: Baiatul care are sobolani ca animale de companie - FUN Parenting by Cristina Buja

Leave a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

%d bloggers like this: