Eu si cariera

Cand, unde si cum scriu

Timpul meu este extrem de secționat. Între job full time și crescut copilul cu atenție, uneori nici atenția nu e cât trebuie, nu mai rămâne prea mult loc pentru altceva. Am urcat blogul ca prioritate peste ordine, gătit și călcat, spre nemulțumirea bărbatului când vine vorba de câteva dintre ele, uneori chiar toate 🙂 .  Le rezolvăm la un moment dat, pe rând, cu calm și ceva vorbă. Vorbă să conving…
Read more

De ce scriu si ce-i cu blogul asta  

Ador să adun undeva ceea ce trăiesc. Am mii de gânduri și idei, uneori îmi zboară în fracțiuni de secundă, alteori zăbovesc o veșnicie în mine. Scrisul mă calmează, mă adună, îmi dă o stare compactă de care am nevoie să mă simt eu. Nu scriu gândindu-mă ce vă va atrage pe voi, cititorii, scriu ce se face guguloi înăuntrul meu și țipă să iasă afară. Acesta este motivul pentru…
Read more

Tabara de creatie si copil duracell

Sunt într-o tabără de creație, organizator, cu copilul duracell de 2 ani și jumătate după mine. Mă învârt cu grație, ca o muscă beată, între el și tinerii cu care am venit aici. E fain și obositor pentru amândoi, dar David sigur se distrează maxim ”Mami, pace copiii viciu” (viciu=serviciu), ”Mami, veau ta-da-da-dam”, adică pian, unde mai pui că pianistul îi și cântă la pian cântece pentru copii, “Mami, pitez”,…
Read more

Intoarcerea la serviciu dupa un eveniment traumatic

La mai puțin de 2 luni după ce am pierdut-o pe Emma, m-am întors la serviciu. Nu a fost neapărat ideea mea, m-a impulsionat foarte mult Marius neștiind cum altfel să mă ajute și am acceptat în ziua în care am simțit că stau periculos pe marginea prăpastiei spre nebunie. Nu mi-a fost greu să aleg asta, mi-a fost groaznic de greu. Pierdusem un copil și simțeam că prea mă…
Read more

Cand concediul nu-i concediu 

Aproape toată săptămâna trecută am stat acasă cu David și am chiulit de la serviciu. Nu vă grăbiți să mă invidiați! Mândrul și-a trecut în repertoriu a doua răcealo-gripă de când s-a născut, plus o stomatită, că de’, el e mai special așa, nu putea să fie doar una și ca la carte. Crocobaurii ăștia doi suprapuși au fost greu de observat fiecare, așa că, 4 zile la rând a…
Read more

Despre psihologi, cu sinceritate

Sunt psiholog ca profesie și tipologie de om. Am cochetat cu dorința asta și m-am format, puțin câte puțin, încă din copilărie, când am trăit pe pielea mea consecințele oamenilor deprimați, ajunși la capătul dorinței de a trăi. Apoi cineva, cumva, la un moment dat, a decis că e cazul să fiu părinte pentru părinții mei și asta m-a ajutat să fiu ce sunt azi. L-aș înjură, sincer vă spun,…
Read more

Pentru tine e simplu, tu stii ce sa faci

Astazi mi s-a spus din nou, pentru a multa oara, ca eu sigur stiu ce sa fac, cum sa imi cresc si sa imi educ copilul. Sigur, acum, dupa aproape 6 luni de viata noua, stiu cate ceva. Si da, sunt de profesie psiholog si am mai bine de 6 ani experienta in lucrul cu copiii, copiii altora, o mica-mare diferenta. Prima oara cand am fost asigurata de altii ca…
Read more